Via: http://www.lumeasatului.ro/cercetatorii-de-la-secuieni-model-pentru-moldoveni_l917.html
Cercetatorii de la Secuieni, model pentru… moldoveni
Marturisesc ca nu mi-a fost greu sa ma hotarasc asupra acestui titlu, mai ales dupa ce am vizitat statiunea la care fac referire – o institutie de cercetare care a reusit, mai ales în ultimii 2-3 ani, sa performeze atât cât sa se afle printre cele mai bune din tara.
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Secuieni, judetul Neamt, a luat fiinta la 1 ianuarie 1962, atunci când fosta statiune ICAR s-a transferat de la Târgu Frumos în scopul orientarii agriculturii din Podisul Central Moldovenesc spre performanta. A avut la început un patrimoniu de 4.086 ha, din care astazi mai detine putin peste 10% din suprafata. Axata initial pe cultura cânepii, în timp, statiunea a fost nevoita sa-si diversifice activitatea, de baza ramânând elaborarea tehnologiilor de cultivare a plantelor de câmp, multiplicarea si extinderea în zona de influenta a statiunii a celor mai bine adaptate specii si soiuri.
În ciuda diminuarii patrimoniului si a lipsei finantarii, astazi statiunea nu numai ca supravietuieste, ci chiar reuseste sa razbata. Meritul acestei stari de fapt si-l poate atribui, desi poate e prea modesta sa o faca, directoarea unitatii, doamna Elena Trotus. Domnia sa a preluat conducerea acesteia în 2007, într-un moment de mare dificultate.
Restantele la bugetul de stat si la plata salariilor angajatilor erau cu mult în urma si atingeau sume uriase. Astazi, doamna Trotus se poate mândri ca a reusit nu doar sa scoata unitatea din impas, ci chiar sa îi proiecteze un parcurs relativ linistit. Marea sa multumire sta în numeroasele programe finantate cu fonduri europene, prin care a reusit sa doteze statiunea cu aparatura de laborator, cu echipamentele si utilajele necesare, dar si în faptul ca a reusit sa pastreze vechii salariati si chiar sa angajeze forte proaspete. Recunoaste însa ca, pe lânga proiectele de cercetare derulate, o importanta sursa de venituri o constituie colaborarea cu marile firme producatoare de inputuri în agricultura.
Sansa unitatii, diversificarea activitatilor
– Cred ca va este greu în aceasta perioada. Totusi razbiti, si înca bine, gratie, cred, si oamenilor cu care lucrati. Câti mai sunt acum aici în slujba cercetarii?
– Astazi, în cele sapte laboratoare îsi desfasoara activitatea 40 de cercetatori, tehnicieni si laboranti, dintr-un total de 142 de angajati. Ei lucreaza în principal în ameliorarea cânepii monoice si testarea ecologica în vederea stabilirii adaptabilitatii la conditiile eco-pedo-climatice a culturilor de câmp. Protectia sanatatii plantelor împotriva organismelor daunatoare, agrofitotehnica culturilor si cultura plantelor medicinale si aromatice sunt alte câteva domenii de activitate ale statiunii. Tematica celui din urma este foarte vasta si diversificata, mergând de la introducerea în cultura a unor specii apreciate ca urmare a principiilor active pe care le contin si pâna la obtinerea si multiplicarea semintelor. Acestea sunt solicitate de cultivatorii de plante medicinale si respectiv de industria farmaceutica, cosmetica si alimentara.
În cadrul sectorului de cercetare functioneaza si o ferma mixta, a doua unitate de cercetare din tara dupa cea de la Sighet, care mentine un nucleu genetic din rasa de bovine Bruna de Maramures. Pâna în anul 2000, statiunea a avut de altfel ca tematica ai elaborarea de tehnologii de crestere si ameliorare a acestei rase pe care o mentinem pentru ca este foarte bine adaptata la conditiile zonei noastre.
– Care sunt astazi realizarile cu care statiunea se poate mândri?
– În prezent, unitatea este singura specializata pe ameliorarea cânepii monoice. În cadrul laboratorului de ameliorare au fost create cinci soiuri, respectiv Secuieni I, Zenit, Denis, Diana si Irène. Prin derularea unui grant de cercetare în perioada 2006-2008 am reusit sa amelioram si sa trimitem catre omologare doua linii de cânepa monoica cu destinatii mixte, atât pentru samânta, cât si pentru fibra, care în momentul de fata sunt în testare.
Acestea se caracterizeaza prin capacitate mare de productie, continut redus în THC, cu pretabilitate la recoltarea mecanizata. Pentru ca, trebuie spus, recoltarea cânepii constituie totusi o problema mai ales din cauza tulpinii sale dezvoltate.
Pe baza cercetarilor din domeniul test?rii ecologice am reusit sa introducem si sa extindem în zona de influenta cele mai bine adaptate soiuri de cereale paioase, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si furajere. În anul 2010 am încheiat derularea a sase proiecte de cercetare axate pe cultura plantelor medicinale, precum si pe elaborarea unor sisteme integrate de protectie a culturii de rapita.
– În afara de proiectele stiintifice pe care ati reusit sa le accesati si care va asigura o buna parte din finantare, de ce sprijin mai beneficiari?
– În ceea ce priveste finantarea activitatii de cercetare aceasta ramâne, asa cum stiti, o mare problema, cu sperante reduse de rezolvare. Statiunile nu au beneficiat pâna acum nici macar de un leu de pe urma Legii cercetarii aparute înca din aprilie 2009. Desi aceasta crea cadrul legislativ pentru mentinerea patrimoniului unitatilor de cercetare, numai statiunea de la Secuieni a pierdut în acest interval 250 ha. Ramânem asadar fara terenul necesar pentru a ne desfasura activitatea de cercetare.
Principala noastra sursa o reprezinta veniturile obtinute din multiplicarea si valorificarea semintelor, din contractele de prestari servicii realizate cu ajutorul statiei de conditionare si prelucrare a semintelor. Prelucram la acest moment seminte pentru producatori importanti cum sunt KWS, Saaten Union, Monsanto. De asemenea, avem o serie de contracte bilaterale încheiate cu marile firme producatoare de inputuri. În câmpurile noastre de cercetare verificam o serie de produse cu actiune fungicida si erbicida în vederea omologarii lor pentru utilizarea în România, precum si o serie de soiuri si hibrizi.
Toate aceste contracte derulate ne ajuta sa ne desfasuram activitatea. Astfel ca, din cele 13 statiuni de cercetare agricola care mai exista în Moldova, statiunile Secuieni si Dancu se prezinta cel mai bine, luând în calcul toti parametrii analizati, si anume numarul de proiecte derulate, publicatiile si cartile editate, numarul de cercetatori si, bineînteles, platile restante la bugetul de stat. La momentul de fata, statiunea de la Secuieni nu are nicio datorie, desi în 2007, atunci când am preluat-o, unitatea avea de platit la bugetul de stat 24 miliarde lei vechi, iar salariile si platile catre furnizori erau mult întârziate.
Cânepa ramâne în atentia cercetatorilor
– Renumele statiunii este dat totusi de creatiile si realizarile din domeniul cânepii… Care sunt perspectivele acestei culturi?
– Astazi înca detinem mate-rialul genetic pentru ameliorarea cânepii monoice si meritul realizarilor din acest domeniu îi apartine domnului dr. Constantin Gauca, pe care îl urmeaza acum un tânar cercetator. În culturi comparative experimenteaza o serie de linii care constituie baza materialului necesar în procesul de ameliorare. În ultimii ani, solicitarile pentru samânta de cânepa au fost într-o crestere continua. Utilizarea cânepii s-a diversificat, sa-i spunem asa, în ultimii ani, astfel ca, în afara de fibra, acum se foloseste si uleiul extras din seminte valorificat si la noi prin industria produselor naturiste în special sub forma de suplimente nutritive. Spre aceasta din urma se îndreapta acum cultivatorii desi, din cunostintele noastre, mai erau si câtiva care trimiteau fibra balotata pentru prelucrare direct în Anglia, pentru ca noi nu mai avem astfel de unitati. Totusi, data fiind aceasta perspectiva, anul acesta nu am reusit sa producem atâta samânta câta ni s-a solicitat…
Valentina SOIMU
LUMEA SATULUI NR.1, 1-15 IANUARIE 2011
Sursa on-line: http://www.lumeasatului.ro/cercetatorii-de-la-secuieni-model-pentru-moldoveni_l917.html
Posted: January 4th, 2011 under Canepa industriala (pt fibra, ulei si samanta), Romania.
Comments: none
