Autor: Ana-Maria Smadeanu
Via: Capital editia tiparita
Consilierul prezidential Alexandra Gatej explica, în premiera, de ce a renuntat la un salariu de 18.000 de euro pentru unul modest la Cotroceni si cum percepe relatia sa cu Traian Basescu, dupa primele sase luni de colaborare.
«Credeam ca sunt o planeta noua pentru administratie, si administratia este o planeta noua pentru mine. Mi se parea foarte greu ca aceste doua lumi sa convearga», marturiseste, intr-un interviu acordat revistei Capital, fostul director general al Unilever South Central Europe, Alexandra Gatej, cea care, din iulie 2009, este consilier pe probleme de mediu de afaceri intern si international al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.
Alexandra Gatej spune ca la Cotroceni a gasit un brand bine construit. În opinia sa, un brand, fie ca este vorba despre un produs sau un om politic, trebuie sa aiba trei mari caracteristici: coerenta, relevanta si curaj. Acestea, spune ea, se pot aplica nu doar presedintelui Traian Basescu, ci, în general, sefilor oricarui stat. „Unui brand puternic ii trebuie foarte mult curaj. Cand crezi anumite lucruri, acestea trebuie spuse, indiferent daca contextul politic îti este favorabil sau nu“, explica Gatej. „Un al doilea lucru important este coerenta mesajului. Daca acest brand se exprima mereu coerent, nu se da drept ceea ce nu este, atunci este unul foarte puternic“, continua aceasta. Ultimul, dar nu cel mai putin important criteriu, si anume relevanta, consta în aceea ca „oamenii trebuie sa-si identifice nevoia în acel produs“, mai spune Alexandra Gatej.
Un altfel de antrenament
Spune ca primul lucru pe care l-a înteles din relatia pe care a experimentat-o pâna acum cu Traian Basescu este ca acesta nu se multumeste cu putin si ca nu-i plac deloc oamenii lenesi. „Eu înteleg, pentru ca vin din mediul de business, unde eficienta este începutul si sfârsitul“, spune aceasta, mentionând ca i se pare corecta sintagma „presedinte-jucator“, si nu cea de „presedinte-jucarie“.
Totusi, marturiseste ca decizia de a accepta postul de consilier al presedintelui nu a luat-o usor. „M-am gandit înainte de a veni aici la natura actului de consiliere, astfel ca aduc experienta unui practician în lumea administratiei. Eu înteleg mediul de afaceri si problematica lui si pot sa traduc problemele si solutiile care vin din mediul de business“, argumenteaza aceasta. Si totusi, de ce a acceptat, în cele din urma? „Am învatat ca în cariera este bine sa-ti dezvolti mereu muschi noi, cu alte cuvinte, capacitati, abilitati, competente noi. Eu muschiul executiei l-am exersat foarte mult, pâna la un nivel extrem de serios si recompensatoriu pentru rezultatele pe care le-am avut. Profesia de consilier presupune antrenarea altor muschi, pe care nici nu stiai ca ii ai: ai reflexiei, ai analizei si ai sintezei“, adauga aceasta. Admite deschis ca un alt lucru pe care l-a luat în calcul a fost venitul sau, întrucat la Unilever castiga 18.000 de euro pe luna, în vreme ce leafa de consilier nu depaseste 1.200 de euro. „Daca faci pasul catre administratia publica, trebuie sa ai o siguranta financiara. Cu alte cuvinte, sa-ti fi asigurat traiul, pentru ca functia de demnitar public este simbolica prin comparatie cu mediul privat“, spune aceasta. „Mai mult, ramai în aceasta functie atâta timp cât ai siguranta financiara. Nu poti sa lucrezi aici gandindu-te ca nu ai cu ce sa-ti platesti rata la casa“, adauga Alexandra Gatej.
Plasamente la bursa americana
Potrivit declaratiei sale de avere, consilierul prezidential are în proprietate mai multe imobile, terenuri si plasamente pe piata de capital. „Investitiile mele bursiere sunt tranzactionate de o casa de brokeraj si sunt realizate exclusiv pe pietele internationale, printre care bursa americana, cea germana, elvetiana etc.“, arata aceasta. „Am plasamente în pensii private, derivate, dar si în actiuni la diverse companii“, adauga consilierul, mentionând ca i-ar fi placut sa-si investeasca banii si în fonduri de investitii cu plasamente în materii prime.
„Am acest mandat pentru a întelege, pentru a vedea care sunt problemele si mai ales solutiile mediului de afaceri”, spune Gatej, subliniind ca primeste solicitari inclusiv de la fostii colegi. „Oamenii ma suna pentru o parere, un sfat, nu pentru «rezolva-mi si mie ceva». Ma preocupa problematica industriilor, ma întalnesc cu reprezentanti ai companiilor care vor sa investeasca în Romania“, explica ea. Recunoaste însa ca se gandeste la ideea de a se reîntoarce în mediul privat. „Eu sunt un om de business si, mai devreme sau mai tarziu, e clar ca ma întorc acolo. Ma voi întoarce însa cu o experienta care ma onoreaza“, mai spune ea. Pana una-alta, se vede înca multt vreme în postura de consilier la Cotroceni. „Nu m-am gandit niciodata cat o sa stau. Mi-ar placea sa vad rezolvate unele din temele de care m-am apucat si, pe masura ce se vor materializa, voi sti daca voi avea un parcurs îndelungat aici. E prematur sa ma gandesc la asta acum“, conchide Alexandra Gatej.
Nu vii sa lucrezi la presedintele tarii pentru un salariu. Eu am stiut acest lucru din prima zi.
Eu înteleg mediul de afaceri si problematica lui si pot sa traduc problemele si solutiile care vin din mediul de business.
Imobiliare si actiuni de 500.000 euro
Detine mai multe terenuri, trei apartamente si doua case, cu o valoare totala de impozitare de peste 425.000 de euro. Valoarea bijuteriilor si a obiectelor de arta detinute se ridica la 40.000 euro, în timp ce sumele din conturile sale depasesc 250.000 euro. Potrivit declaratiei de avere, valoarea plasamentelor bursiere este 424.000 de lei (circa 100.000 de euro).
Sursa: http://www.capital.ro/articol/alexandra-gatej-consilierul-jucator-la-bursa-131495.html
Posted: February 10th, 2010 under Femeia in business, Romania.
Comments: none
a muncii preponderent feminina) sta dovada faptul ca femeile au ocupat nu mai putin de 75% din cele circa opt milioane de noi posturi create în Uniunea Europeana în ultimii noua ani. Iar în rândul oamenilor ramasi fara loc de munca în ultimii doi ani, trei din patru sunt barbati. În schimb, statele care au în continuare probleme în integrarea femeilor nu sunt, asa cum ne-am astepta, din America Latina si nici din zona est-europeana. Potrivit Eurostat, directoratul pe probleme de statistica din cadrul UE, în Italia si Japonia, rata ocuparii în rândul angajatilor barbati este cu 20% mai mare decât cea a femeilor.