by Nature
by Nature

Main menu:


Dana Bucur agribusiness expert

Articole recente

Categorii

Cuvinte cheie

Comentarii recente

Global AgInvesting Europa - Geneva, 9 - 10 Noiembrie 2010

Global AgInvesting Europe 2010 a avut loc in 9 - 10 noiembrie 2010, la hotelul Intercontinental din Geneva, Elvetia.

Aceasta conferinta are loc in fiecare an pe continentul american la New York, in mai iar de anul acesta aceeasi versiune a fost adusa pe batranul nostru continent. Acest eveniment are in vedere o viziune de ansamblu a agriculturii in lume cat si paleta de oportunitati de investitii oferite investitorilor cu beneficii si toleranta la riscuri diferite.

Conferinta Global AgInvesting Europe din Geneva a avut un succes rasunator, cu peste 200 companii si probabil mai mult de 300 participanti.

Eu am avut oportunitatea sa sustin o prezentare axata exclusiv pe potentialul agricol al Romaniei. Intrebarile primite din partea audientei s-au axat pe oportunitati, costuri de productie, riscuri si piete de desfacere locale si regionale. Intregul meu efort a fost incununat de o salba de aplauze la final de prezentare si de un feedback constructiv alaturi de o atitudine pro - lucruri care imi lipsesc atat de mult in propria tara.

Pentru mai multe detalii va invit sa accesati:http://events.soyatech.com/conferences/GAIEurope_agenda.htm

Dacian Ciolos la Conferinta Europuls: ” Agricultura româneasca are multe atuuri care vor deveni valoroase în anii urmatori”

Dacian Ciolos, Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, a descris obiectivele pe care domnia sa le considera prioritare pentru agricultura României. Într-un mesaj video transmis la Conferinta Europuls “Prioritatile României în cadrul UE: Orizont 2020″, Dacian Ciolos a dat detalii, în avanpremiera si despre viitoarea propunere a Comisiei Europene în ceea ce priveste reforma Politicii Agricole Comune dupa 2013.

În viziunea comisarului european, România ar trebui sa se concentreze pe 5 aspecte strategice pentru a-si reforma agricultura si spatiul rural:
1. Stabilirea unei strategii pe termen lung izvorâta dintr-o viziune asumata de întreaga clasa politica si de organizatiile profesionale agricole “si care pe cât posibil sa nu fie schimbata de la un an la altul”.
2. Diversificarea modelului agricol pentru fiecare regiune a României în parte, fiind nevoie de adaptarea structurilor de productie la specificul local: “eu unul nu cred în modelul unic, cred în agricultura competitiva dar cred ca aceasta diversitate poate fi asigurata de o  diversitate a structurilor de productie”.
3. Adaptarea fermelor mici si a gospodariilor la moduri de productie specializate si de nisa care sa poata oferi produse de calitate: “competitivitatea economica a agriculturii nu este data numai de fermele mari”.
4. Crearea unei legaturi coerente între tipul de agricultura promovat, paradigma de  dezvoltare a satului asumata public si politic, modelul de ruralitate si categoriile de consumatori si pietele pe care sectorul agro-alimentar românesc le va viza: “daca izolam agricolul de rural tindem sa facem o greseala majora, o a doua dupa cea facuta de comunisti, care au insistat pe dezvoltarea economica a agriculturii, uitând esenta ruralului”.
5. Asigurarea unei coerente între strategia României pentru agricultura si politicile existente la nivel european.
Dacian Ciolos a mentionat, în avanpremiera, câteva dintre planurile Comisiei Europene pentru reforma agriculturii Uniunii dupa 2013. Comisarul a notat ca prioritati principale pentru aceasta noua strategie asigurarea securitatii alimentare, asigurarea unei bune gestionari a resurselor naturale si dezvoltarea unui echilibru teritorial al productiei agricole din UE.
“Dezbaterea despre Europa la orizontul 2020 trebuie sa iasa din birourile functionarilor, de pe culoarele Bruxelului, din cancelariile guvernelor si sa fie preluata de societatea civila, de mass media în  statele membre. [...] Strategia Europa 2020 trebuie sa mearga dincolo de portile oraselor, în zona rurala si la sate!” a declarat Comisarul, salutând initiativa Europuls.

http://www.europuls.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=505%3Adacian-ciolos&catid=129%3Ainterviuri&Itemid=1310

A fost vreodata Romania granarul Europei?

24 august 2010 - www.businessmagazin.ro

Caracterizarea Romaniei drept granar al Europei se trage, potrivit profesorului Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti, “de la o intamplare din 1938″.
In acel an, povesteste Alecu, s-a produs o criza mondiala a graului, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, iar Romania a facut atunci cel mai mare export de grau din istoria sa de pana atunci: peste trei milioane de tone de grau. “Problema a fost insa ca a fost exploatat aproape tot graul, iar tara s-a confruntat cu o criza a painii”, spune Alecu. Nici macar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de “granar al Europei”, pentru ca in 1938 productia medie la hectar a fost de 700 kg de grau, iar vecinii bulgari au obtinut o cantitate dubla (1.440 kg). “Ei au fost insa mai rationali si nu si-au exportat toata painea”, spune profesorul.

Imaginea Romaniei ca granar al Europei isi are originile mai degraba in rolul pe care-l juca tara in comertul european dunarean cu cereale, potrivit lui Mihail Dumitru, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, care sustine ca din punct de vedere statistic Romania nu a fost niciodata nici printre cei mari mari producatori si nici printre cei mai mari exportatori de cereale din Europa.
Porturile dunarene din Romania aveau insa un rol important in comertul european in perioada interbelica, pretul granelor fiind stabilit la acea vreme la bursele dunarene ale cerealelor aflate pe teritoriul romanesc, astfel ca “mai degraba de aici se trage aceasta caracterizare”, adauga ministrul.

In perspectiva profesorului Ioan Nicolae Alecu, Romania nu va putea niciodata sa ajunga in pozitia de granar al Europei, pentru ca intre tara noastra si altele din Uniunea Europeana exista deja un mare decalaj de dezvoltare. Un exemplu in acest sens este chiar productivitatea: productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 kg, de peste trei ori mai putin decat in Olanda, spre exemplu. La nivel european insa, strategia de dezvoltare agricola este complet diferita de cea autohtona. Astfel, desi 60% dintre europeni traiesc in mediul rural, doar 5% dintre ei lucreaza in agricultura.

In Romania, cele doua procente tind sa se suprapuna, prea putini fiind locuitorii din mediul rural care au alta sursa de venit decat cea din exploatarea propriei ferme. “Cea mai mare problema actuala este lipsa parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole”, spune profesorul Alecu, facand referire la faptul ca Romania este singura tara din UE in care nu este folosit sistemul rentei viagere. Acest sistem a functionat, vreme de un singur an, dar remuneratiile oferite proprietarilor de teren - 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda si 50 de euro pentru cei care dadeau terenul in arenda - nu au fost suficient de stimulative.
“In acest moment nu numai ca Romania nu are nicio sansa sa devina granarul Europei, dar agricultura este sortita pieirii”, sustine Ioan Niculae, presedintele InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din Romania. El a adaugat ca in agricultura e nevoie de investitii masive si de o strategie, iar “toate guvernele din ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”.
In prezent, domeniul agricol din Romania este puternic fragmentat: 1,1 milioane de proprietari detin 9,65 milioane de hectare de teren arabil, in jur de 900.000 de fermieri detinand circa doua milioane de hectare si avand proprietati mici, majoritatea lucrate cu metode depasite, in mod ineficient. Pentru dezvoltarea din domeniul rural si al transporturilor, UE a pus la dispozitia Romaniei fonduri structurale de 31 de miliarde euro din 2007 pana in 2013, dar gradul de absorbtie
este foarte redus.

Via: http://www.businessmagazin.ro/cover-story/sapte-mituri-despre-romani-si-romania-6982148/?p=2

O companie din Arad ia 1 mil. euro pentru un siloz de cereale

15 iunie 2010

Compania R.D.F din Arad, distribuitor de seminte si îngrasaminte chimice pentru agricultura, va finaliza o investitie de aproximativ 2 mil. euro în constructia unui siloz de cereale cu o capacitate de 10.000 de tone, pentru care urmeaza sa primeasca fonduri europene de circa 1 mil. euro.

R.D.F a semnat în luna aprilie 2009 un contract de finantare cu A.P.D.R.P. (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) în vederea accesarii de fonduri europene în cadrul masurii “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, scrie Ziarul Financiar.

“Valoarea contractului semnat de compania noastra cu A.P.D.R.P pentru investitia în curs de finalizare din localitatea Sofronea este de aproximativ doua milioane de euro, jumatate din aceasta suma fiind asigurata prin finantare europeana nerambursabila. Restul fondurilor provin din aportul propriu, astfel ca 40% din bani reprezinta finantarea companiei R.D.F, iar 60% prin accesarea unui credit bancar de investitii”, a spus Florin Deznan, director general si actionarul majoritar al companiei R.D.F. Arad.

Sursa: http://www.recolta.eu/o-companie-din-arad-ia-1-mil-euro-pentru-un-siloz-de-cereale/

Mihai Anghel, Cerealcom Dolj: România are produse prea putine pentru a influenta piata regionala a cerealelor

Via: www.recolta.eu

Productia de grau este estimata de marii producatori la 6 mil. tone in acest an, in crestere cu circa 15% fata de anul anterior, dar incasarile vor fi trase in jos de pretul mai mic cu 10% fata de nivelul de tranzactionare din prima parte a lui 2009, care a ajuns la 106 euro (540 de lei).

O explicatie ar fi gasita in linia trasata de tarile din fostul bloc sovietic, care au investit masiv in dotarea cu tehnologie moderna a fermelor si care au ajuns in ultimii ani cei mai importanti furnizori de cereale din zona Marii Negre, scrie Ziarul Financiar in editia online.

“Avem produse prea putine pentru a influenta piata cerealelor. Rusia sau Ucraina, care au investit masiv in ferme, care au pus accentul pe dotare si tehnologizare au costurile la ingrasaminte si motorina mult mai scazute decat ni se ofera noua. Cantitatile mari de produse din aceste tari (produc peste 100 mil. tone de cereale) si costurile mici la imputuri sunt doua componente decisive in formarea preturilor la grau, porumb, rapita sau floarea-soarelui”, a declarat Mihai Anghel, proprietarul grupului Cerealcom Dolj, cu afaceri de circa 90 mil. euro in agricultura.

Rusia, Ucraina si Kazakhstan sunt importanti furnizori de cereale in Asia si nordul Africii. Acesti factori vor duce preturile la cereale la nivelul lui 2006, de dinainte de evolutia care a avut loc pre-criza, potrivit lui Anghel.

Copyright © 2009-2011 Dana Bucur