Dana Bucur are 17 ani de experienta în domeniul agricol. Uneori a muncit si câte 14 ore pe zi fara întrerupere. A început de jos, dar a ajuns sa ridice de la zero o ferma agricola, iar acum are propria afacere de agribusiness si ofera consultanta agricola, inclusiv în domeniul agriculturii durabile, ecologice. A absolvit Facultatea de Comert, un master în Managementul Calitatii si a obtinut apoi doua MBA-uri (unul în tara si altul în Marea Britanie) în agribusiness. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care redactia comunitatii durabile a decis sa-i solicite un interviu.
Dana Bucur: Nu exista brand, nu exista stil în domeniul agricol. Avem nevoie de stil si aici. Da, nu exista educatie, nu exista informatii, sunt foarte multe lucruri de lucrat acolo jos, la fundatie.
D. B: Este o problema generala în spatiul agricol. Cu atât mai mult în România, mai ales ca nu este sustinuta macroeconomic. Avem nevoie de o masa critica a performerilor. Societatea agricola din România este formata din câtiva moguli agricoli si nimic. Avem nevoie de oameni catalizatori, cum le spun eu. De oameni cu viziune, dar si cu dinamica, de actiune. Ei lipsesc în spatiul macro si microeconomic. În România, aparatul public are nevoie de un concurent, de un competitor. Altfel, vom ramâne în continuare la cheremul unui aparat birocratic de stat iar acolo sus nu exista structura, nu exista sincronizare, osmoza. Ar fi nevoie de ceea ce numim „buffer”, un fel de intermediar, o zona tampon între cei cu stricte necesitati, nevoi si politicieni.
Un alt subiect de interes pentru mine în domeniul serviciilor, la care tin foarte mult, este partea de training, de învatamânt, asupra careia reflectez foarte mult în ultima vreme si încerc sa creez programe educative pentru diferite niveluri universitare sau postuniversitare.
Ce e durabil pentru tarani
Rep: Când mergeti în mici comunitati rurale, cum le explicati oamenilor de acolo agricultura durabila si ecologica, cum pledati pentru ele?
D. B: În primul rând, e foarte important sa-i întreb pe oameni cine sunt ei, ce fac, daca vor sa faca agricultura si daca vor si alte forme de agricultur?. Tangential aduc în discutie termenul de agricultura durabila, pentru ca ei se lovesc de probleme existentiale în agricultura, precum faptul ca nu-si primesc subventiile, ca nu au bani de input-uri, ca nu au unde sa-si directioneze produsele. Deseori, pentru ei agricultura durabila sau cea organica este o chestiune de nisa, ceva high-class.
Agricultura ecologica înseamna ecologie. Ecologie înseamna, în final, sa iei în calcul toti factorii de mediu si sa-i tratezi armonios. Ceea ce, daca nu facem întâi cu noi însine, nu putem sa facem cu mediul nostru de viata. Ecologia înseamna organic, natural, naturist, înseamna sa folosim cât mai putine pesticide sau chiar deloc, înseamna sa nu intervenim mecanic în anumite spatii si multe alte lucruri.
Agricultura durabila înseamna o agricultura nu doar pentru copiii nostri, ci si pentru nepotii nostri si asa mai departe. O agricultura care sa traiasca, în termeni simpli.
Rep: Ce s-ar întâmpla daca oamenii din comunitatile rurale ar fi mai receptivi?
D. B: Ar fi cu totul altceva, în primul rând pentru ca si-ar apara drepturile. Dar marea majoritate din spatiul rural se confrunta cu lipsa canalizarilor, cu probleme legate pâna si de curentul electric. E greu sa traiesti în spatiul rural, când nici macar infrastructura nu exista. Tinerii se îndreapta catre spatiul urban sau pleaca din tara. Daca nu exista o politica autentica, o viziune, o strategie bine pusa la punct, o vor face, probabil, strainii cu bani, cu know-how.
Rep: Ati spus la un moment dat ca pledati pentru echilibru când vine vorba de agricultura durabila. La ce va refereati?
D. B: E vorba de faptul ca, de exemplu, constat în momentul de fata un curent care sper sa fie înabusit, din cauza caruia preturile produselor care provin din agricultura ecologica sau durabila sunt fantastice. Si toata lumea, dintr-o data, a capatat asa un interes pentru acest domeniu doar în scop comercial. Nu întotdeauna se respecta cu strictete standardele de calitate ale agriculturii durabile si ecologice. Oamenii vor sa câstige astfel timp, sa scoata cât mai repede produsele pe piata, sa puna mâna pe acest pret foarte bun, care se poate ca în scurt timp sa nu mai fie valabil.
Rep: Care este riscul pe termen lung?
D. B: Acest comportament poate produce un mare dezechilibru. Vor ramâne fara finante, nu vor mai avea capacitatea sa produca, se îndreapta catre ceva care pe termen lung se va pierde.
Ce înseamna sa înveti de la altii
Rep: Povestiti-mi câteva lucruri despre traseul dumneavoastra profesional.
D. B: Am peste 17 ani de experienta profesionala. Pâna în 2006 am fost angajata în institutii de stat sau private. Am lucrat în foruri academice, universitare. Am pornit de jos, încet-încet, nu am ars etape, am trecut de la functia de asistent la director, apoi director de birou si asa mai departe. Am intrat în punctele de lucru, cum se numesc activittaile specifice agriculturii, am ridicat ferme de la zero, asa cum se întâmpla acum; te duci în comunitatea rurala, traiesti acolo pentru o saptamâna, doua, trei, o luna, doua trei, pâna esti acceptata cultural si social de oamenii locului. Manânci ca ei, vorbesti ca ei, dormi ca ei, îti petreci timpul liber ca ei, dupa care, în momentul în care esti acceptat, lucrurile vin de la sine.
Pâna în 2006 am avut dârzenia sa lucrez international inclusiv pe tractoare. Stiu sa lucrez pe un tractor, dar stiu sa fac mult mai multe. Am lucrat în Marea Britanie, am lucrat în Australia de Vest si în alte tari ale Europei, unde am învatat foarte multe, de la elementele de baza ale unui business, pâna la a face bani cu adevarat, pâna la a pretui un brand si a fi mândra de o atitudine profesionala si, deci, de valoarea adaugata pe care tu o aduci fata de entitatea pentru care lucrezi.
Rep: Înteleg ca a fost importanta experienta de a lua contact cu alte tari.
D. B: Datorez foarte mult experientei în strainatate, fata de care ma înclin foarte tare. Am avut o mare sansa sa lucrez în spatiul anglo-saxon, unde banul se face foarte greu, se munceste foarte mult, uneori muncesti chiar si 14 ore fara sa manânci ceva, fara sa-ti poti permite prea multe lucruri. Dar asta m-a calit foarte mult si de aceea nu cedez usor, sau nu cedez deloc. Muncesti mult. Sacrifici viata ta personala, week-end-urile, sarbatorile, drepturile tale. Am vrut sa finalizez un doctorat, însa a trebuit sa-l întrerup, pentru ca nu mai puteam sa fac fata. Sunt anumite repere la care renunti sau pe care le pui deoparte temporar. Nu voi mai plati pretul asta de acum încolo.
Rep: Si de la australieni ce ati învatat?
D. B: Am trait si am muncit printre ei trei ani, în câteva reprize. Ei apreciaza foarte mult efortul, oamenii muncitori. Am lucrat nu doar în productie, ci si în servicii, în consultanta si management. Oamenii sunt foarte deschisi, ascultatori, au aceasta cultura de a te încuraja, de a se oferi sa te ajute. Când mi-am dezvoltat abilitatile si m-am adaptat conditiilor si mentalitatii locale si am venit cu idei, mi le-au acceptat, m-au impulsionat. Valorizeaza creativitatea si entuziasmul. Noi suntem destul de încorsetati, de rigizi. Acolo, spatiile sunt deschise, în pauzele de lucru oamenii ies, vorbesc, manânca, se bucura de soare, de flori, de culori. Apoi se întorc în birouri, într-o atmosfera destinsa în spatiul profesional. Se pledeaza pentru comunitate, pentru grup.
Antreprenor în consultanta
Rep: Din 2006 a?i pornit propria afacere, AgriManagement(.ro). În ce consta acest proiect?
D. B: M-am lansat în spatiul online agricol, unde prezenta jucatorilor agricoli este aproape inexistenta. Din 2006 pâna în 2010 am lucrat în continuu în acest univers online si, în paralel, am încercat sa ma dezvolt international. Propulsarea a avut loc mai întâi international, unde am fost foarte bine primita si mi-au fost apreciate competentele. Gratie acestui fapt, în momentul de fata portofoliul meu de clienti cuprinde, în 99% din cazuri, clienti din comunitatea internationala.
AgriManagement ofera consultanta agricola. Ajut pe oricine vrea sa investeasca în domeniul agricol. Dincolo de acest aspect, ajut pe oricine are nevoie de ajutor în domeniul agricol, fie ca este vorba de vegetal, fie ca este vorba de zootehnie, fie ca e vorba de productie efectiva sau de servicii.
Rep: Ce v-a determinat sa dezvoltati o afacere în România?
D. B: Întrebarea asta o primesc adeseori. Când am fost în Anglia, în Australia, în Franta, în Germania, în Italia, în Spania, ici si colo am putut sa regasesc valente ale vietii din România. Acolo mi-am creat o identitate profesionala, o identitate de business. Este foarte important sa lucrezi international, pentru ca majoritatea marilor jucatori de piata din România sunt straini si îti demonstrezi competentele dovedindu-le ca le-ai catalizat international.
Dar îmi lipsea ceva. Acolo unde te nasti se impregneaza adânc niste imagini în memoria celulara. Ori le lasi sa te domine, ori le domini tu. Eu le-am lasat sa ma domine. Radacinile m-au adus înapoi. Vreau sa îmi ajut tara si sa-mi ajut oamenii si sper sa ajung acolo.
Rep: Cine face parte din echipa dumneavoastra?
D. B: Sunt oameni care au de-a face cu domeniul agricol si care sustin foarte bine aparatul financiar-administrativ. Colaborez cu oameni cu pregatire în agronomie, agribusiness, management si marketing.
Agricultura online
Rep: Ati spus ca desfasurati, printre altele, activitati online. Pe ce se centreaza acestea?
D. B: Din când în când, aduc în discutie diferite subiecte, în functie de grupul online la care sunt afiliata. Ma adaptez la interesele comunitatii online si încerc sa vin cu partea mea de expertiza sau sa mediez relatii între experti si asa mai departe.
Alteori, eu lansez anumite subiecte si creez acest dialog, care, în alte conditii, aproape ca lipseste cu desavârsire, pentru ca noi, cei din spatiul agricol, suntem foarte prinsi, ocupati cu munca propriu-zisa. Vorbim, de exemplu, despre care este infrastructura de lucru în România, care sunt oportunitatile de investitii, de ce sa învesteasca în România si nu alta tara, cum putem creste gradul de performanta într-o ferma de pâna în 50 de hectare, zone unde se cauta investitori etc.
Rep: Exista astfel de comunitati agricole online si în România?
D. B: În ultima vreme au început sa fie si românii interesati de acest aspect, dar, pâna de curând, exista prea putin interes în aceasta directie. Mai degraba multinationalele sunt active online si fac schimb de opinii si de informatii. În spatiul international, oamenii fac de 10 ani lucrul asta.
Rep: Va extindeti portofoliul discutând online cu potentiali clienti?
D. B: Este unul dintre elementele asupra carora ma concentrez, însa nu este singurul. În spatiul agricol cea mai buna solutie înca este sa te vezi fata în fata cu oamenii, mai ales în România, inclusiv cu jucatorii strsini care au intrat în România.
Rep: Ce cauta clientii cel mai adesea din expertiza dumneavoastra? De ce au nevoie cei mai multi?
D. B: Oamenii vin catre mine fie cu o întrebare de baza, fie cu o necunoscuta, fie cu un strigat de ajutor. Ca exemplu, atunci când nu stiu cum sa-si fundamenteze foarte bine bugetul de venituri si cheltuieli ca sa iasa pe profit, îi pot ajuta. Sau, daca vor sa creasca valoarea unei mici initiative, sau sa creasca valoarea propriului business, sau sa gaseasca preturi mai bune pentru produsele lor. „Am o entitate mai mare, lucrez o suprafata mai mare. Oare pot rezista pe piata pe termen lung, de unul singur, sau este nevoie de un partener? De unde pot cere o astfel de opinie?” – oamenilor care vin la mine le pot oferi câteva alternative la astfel de întrebari. Pot pune în legatura furnizori si clienti. Încerc sa fiu prezenta peste tot acolo unde este nevoie. Asta e cel mai important lucru.
Acest interviu face parte din colectia de resurse a comunitatii durabile, prima comunitate de practica pentru dezvoltare durabila din România.
Comunitatedurabila.ro îsi propune sa ofere celor interesai un instrument colaborativ de învatare pentru dezvoltare durabila si reuneste în acest sens experti si manageri de proiecte din domenii diverse, cu totii interesati sa dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeste în oameni!” initiat de
Asociatia Salvati Dunarea si Delta în parteneriat cu
ActiveWatch si implementat cu sprijinul
Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.