Via: http://www.riscograma.ro

O cota unica de 10% si TVA de 15% – propunerea liberalilor via Patriciu – sunt apetisant dar e nerealiste. Nu pentru ca statul n-ar rezista la noile niveluri de încasari, ar rezista bine-mersi. Ci pentru ca adevarata povara fiscala e în alta parte.

Adevarata povara fiscala este costul muncii. Cota unica a fost praf în ochi. În cazul impozitului progresiv, salariul net era cu putin sub jumatate din costul angajatorului. Acum, este cu putin peste jumatate. Tot aia!

De aici, doi piloni, unul mai vicios ca altul:

I. Taxele mari încurajeaza evaziunea, pentru ca angajatorii si angajatii nu percep vreun beneficiu în a împarti banii pe jumatate cu statul.

II. Taxele mari OBLIGA la evaziune, pentru ca daca firma A alege sa plateasca toate contributiile are un dezavantaj competitiv devastator comparativ cu firma B, care alege sa le sara.

Cum ar putea sa arate sistemul fiscal pentru a rezolva ambele probleme? Taxele trebuie sa fie nu atât mici, cât bine balansate. Iar cercul se închide daca ele sunt ipotecate înca de la colectare: contribuabilul stie exact pentru ce plateste, iar beneficiarii stiu clar pe ce se bazeaza. Un exemplu:

1. 25% impozit pe venit. Singurul, si fara deductibilitati! El devine principala sursa de contributii pentru fondul public de pensii, în locul contributiei la asigurarile sociale. Pentru o vreme, încasarile  vor fi putin mai mici ca pâna acum: 6% din PIB în loc de 7%, cât se strânge din CAS. Însa angajatii vor fi stimulati si motivati sa-si declare veniturile, pentru ca acum doar pensia lor mai depinde de asta.

2. 25% impozit pe profit (fara impozit separat pe dividende, pentru simplificare). Pentru companii, efortul ar fi nul, pentru ca tocmai au economisit un sfert din fondul de salarii. S-ar strânge 3% din PIB (fara de 2,4% cât se întâmpla la nivelul de 16%). Banii sunt suficienti pentru alocatii, indemnizatii de somaj, pensii sociale si chiar pentru a compensa o parte din deficitul sistemului public de pensii. Iar în cazul profitului, argumentul redistribuirii avutiei este cel mai usor de acceptat pentru patroni.

3. 25% TVA. Da, România ar putea sa mearga aici la maximum admis de UE, pentru ca TVA reuseste sa cuprinda si o buna parte din economia neagra. Iar cu un impozit pe venit mai mic, salariatii platitori nu vor sim?i eventualele scumpiri. La cota de 19%, statul aduna din TVA 6,8% din PIB. La 25%, dupa calculul strict aritmetic încasarile ar urca la 9% din PIB. Bani suficienti cât sa asigure finantarea educatiei si a sanatatii, în cote egale. Iar când stii ca la fiecare suta de lei cheltuita zece lei merg la educatie si zece la sanatate, parca e mai usor sa ceri bon.

Administratia ramâne cu banii din taxele pe proprietate (0,7%), redevente (0,4%) accize si taxe vamale (3,2%), si cu veniturile nefiscale (2,9%). În total, 7,2% din PIB, adica mai mult decât suficient pentru a tine functionarimea, politia, armata si pentru a mai repara si din drumuri. Trebuie doar ca administratia centrala si cele locale sa gaseasca un algoritm optim prin care sa împarta banii.

Sursa: http://www.riscograma.ro/2444/de-ce-impozitele-din-romania-sunt-tembele-iar-cota-unica-e-o-gluma-solutii/

Recomanda

Posted: June 2nd, 2010 under Romania, Solutii agricole de business.
Comments: none

Traducere de catre: Ramona Asiminei

Via: http://economictimes.ro/40-de-citate-despre-investitii-care-sa-va-%E2%80%9Cconduca%E2%80%9D-prin-orice-piata/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+economictimesro+%28economictimes.ro+feed%29

1. Cei care au o initiativa nu au bani, iar celor care au bani le lipseste initiativa de a cumpara actiuni cand sunt ierfine. -  Benjamin Graham

2. O afacere care produce doar bani este o afacere slaba. – Henry Ford

3. Experienta m-a invatat cateva lucruri. Primul este acela de a-mi asculta instinctul, indiferent de cat de bine suna ceva pe hartie. Al doilea este ca in general esti mai castigat daca ramai alaturi de ceea ce cunosti, iar al treilea lucru este ca uneori, cele mai bune investitii sunt cele pe care nu le faci. – Donald Trump

4. In definitiv, afacerea principala a poporului american este afacerea. Acesta este profund preocupat sa produca, cumpere, vanda, investeasca si sa prospere in lume. – Calvin Coolidge

5. Investitiile ar trebui sa semene mai mult cu a privi vopseaua cum se usuca sau a privi iarba cum creste. Daca vrei emotii, ia 800 de dolari si du-te in Las Vegas. – Paul Samuelson

6. Daca investesti si te distrezi, probabil ca nu faci niciun ban. Investitiile bune sunt plictisitoare. -  George Soros

7. Cred ca pentru a trai bine cumpatarea este esentiala, iar economisirea este principala caracteristica a unei structuri financiare solide, indiferent ca este vorba de guvern, companii sau afaceri personale. – John D. Rockefeller, Jr.

8. As vrea sa traiesc ca un om sarac cu o multime de bani. – Pablo Picasso

9. Si in final, indiferent de cat de mult avanseaza stiinta, vor fi decizii care vor depinde inevitabil de judecata personala, de arta sau de modul in care “simti” pietele financiare. – Martin Feldstein

10. Cu cat pietele financiare vor continua sa se dezvolte, comportamentul preturilor activelor va juca un rol important in mersul inainte al formularii politicii monetare. Poate chiar un rol mai important decat in trecut. – Timothy Geithner

11. Sa stai pe un platou de filmare este ca o lunga criza financiara. – John Cusack

12. Prima regula: Niciodata sa nu pierzi bani. Regula numarul 2: Niciodata sa nu uiti de Regula numarul 1. – Warren Buffett

13. Columb nu a cautat o noua ruta spre India ca raspuns la o directiva majoritara – Milton Friedman

14. Pietele pot ramane irationale mai mult timp decat poti tu ramane solvabil. – John Maynard Keynes

15. Octombrie. Aceasta este une dintre lunile in care este foarte periculos sa speculezi pe actiuni. Celelalte sunt: iulie, ianuarie, septembrie, aprilie, noiembrie, mai, martie, iunie, decembrie, august si februarie. – Mark Twain

16. Cele mai periculoase cinci cuvinte pe care le poti folosi atunci cand investesti sunt: De data asta este diferit – John Templeton

17. Daca iti este greu sa iti imaginezi o scadere de 20% a actiunilor, atunci nu ar trebui sa investesti in actiuni. – John Bogle

18. Sa dai vina pe speculatori atunci cand vine vorba de criza financiara este un obicei care dateaza inca de pe vremea vechilor greci. Aproape intotdeauna este raspunsul gresit. – Larry Summers

19. Derivatele sunt arme financiare de distrugere in masa. – Warren Buffett

20. Am folosit instrumentele financiare derivate de multi, multi ani. Nu cred ca derivatele sunt rele, in sine. Cred ca sunt periculoase.… Deci folosim zilnic multe lucruri periculoase, dar de obicei suntem atenti la modul in care le folosim. Noi le spunem masinilor cat de repede pot merge. – Warren Buffett

21. Daca as fi urmat numai sfaturile CNBC as fi avut un milion de dolari azi. Dar as fi inceput cu 100 milioane de dolari. – Jon Stewart.

22. Crezi ca banii sunt radacina tuturor relelor? Te-ai intrebat vreodata care este radacina tuturor banilor? – Ayn Rand

23. Nu-ti pune increderea in bani, dar pune-ti banii acolo unde ai incredere. – Oliver Wendell Holmes

24. Cand eram tanar credeam ca banii sunt cel mai important lucru in viata. Acum cand sunt batran stiu ca banii sunt cel mai important lucru – Oscar Wilde

25. Banii sunt mai buni decat saracia, fie si doar din motive financiare. – Woody Allen

26. Daca am pune toti economistii unul langa altul nu ar ajunge niciodata la o conluzie – George Bernard Shaw

27. Cand un investitor se concentreaza pe plasamente pe termen scurt, acesta observa doar variabilitatea portofoliului, nu si randamentele -  pe scurt, fiind pacalit de hazard. – Nassim Nicholas Taleb

28. Orice persoana are inteligenta necesara pentru a face bani din actiuni. Nu toata lumea insa are rezistenta necesara. Daca esti predispus sa vinzi tot in panica, trebui sa eviti atat actiunile, cat si fondurile mutuale. – Peter Lynch

29. Multi investitori vor sa faca azi ceea ce ar fi trebuit sa faca ieri. – Larry Summers

30. Banii sunt o realitate. Profitul este o optiune. – Alfred Rappaport

31. Banii sunt ca gunoiul. Trebuie sa sa fie imprastiati sau incep sa miroasa. – J. Paul Getty

32. Nu imi plac banii, dar imi linistesc nervii. – Joe Louis

33. Bugetul: O confirmare matematica a suspiciunilor dumneavoastra – A.A. Latimer

34. Miscarile de pret incep sa reflecte noi evolutii, inainte ca general recunoscut ca acestea au avut loc. – Arthur Zeikel

35. Un colaps al preturilor actiunilor americane va cauza frica pe Wall Street. Dar ce efect ar avea asupra economiei in ansamblu? Daca Wall Street se prabuseste, inseamna ca si Main Street va urma? Nu neaparat. – Ben Bernanke

36. Probabil ar trebui sa va avertizez ca daca este foarte clar ceea ce spun probabil ca m-ati inteles gresit. – Alan Greenspan

37. Statele Unite in special si Occidentul in general ar trebui sa se simta jenate dupa cate sfaturi au dat Lumii a Treia. – Paul Krugman

38. Asa cum un om de afaceri prudent evita sa isi investeasca toti banii intr-un singur loc, tot asa intelepciunea ar trebui probabil sa ne aminteasca sa nu anticipam toata fericirea noastra intr-un singur trimestru. – Sigmund Freud

39. Oamenilor nu le place ideea de a gandi pe termen lung. Multi cauta disperati solutii pe termen scurt pentru ca au probleme cu banii care trebuie rezolvate azi. – Robert Kiyosaki

40. Linistea financiara nu inseamna achizitionarea diverselor lucruri. Inseamna sa inveti sa traiesti cu mai putin decat produci, ca sa poti sa dai bani inapoi si sa mai ramai cu alti bani pe care sa ii investeti. Nu poti castiga pana nu faci asta. – Dave Ramsey

Sursa: Investinganswers.com

Recomanda

Posted: May 31st, 2010 under Agribusiness in lume, Management, Romania.
Comments: none

Data: 29 mai 2010

Via: www.recolta.eu

Comisia Europeana a transmis Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale decizia privind acordarea de ajutoare de stat pentru aplicarea unui nivel al accizei de 21 Euro/1000 litri pentru motorina utilizata în agricultura.

În urma analizarii HG nr.408/2010 privind aprobarea acordarii unui ajutor de stat pentru motorina utilizata în agricultura, Comisia nu a formulat nicio obiectie si a decis ca schema avizata este compatibila cu piata interna. Totodata, în evaluarea sa, Comisia a constatat ca actul normativ respecta “Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol si forestier 2007-2013′ si ca reducerea de accize stabilita prin actul normativ constituie un ajutor destinat sa faciliteze dezvoltarea anumitor activitati sau regiuni economice, fara a aduce modificari conditiilor schimburilor comerciale într-o masura care contravine interesului comun.

Ca urmare a avizului Comisiei, HG 408/2010 intra în vigoare începând de joi, 27 mai 2010. Utilizatorii de motorina din sectorul agricol, posibili beneficiari ai schemei de ajutor, trebuie sa solicite, cu ocazia fiecarei aprovizionari cu motorina, documentele fiscale de vânzare (facturi fiscale) emise de furnizori pe numele beneficiarilor, pentru cantitatile achizitionate si utilizate începând cu data de 27 mai 2010, spre a beneficia de subventionarea accizei.

Prin intrarea în vigoare a acestei Hotarâri de Guvern, se stabileste nivelul accizelor la echivalentul în lei a 21 euro/1000 litri, fata de rata cuprinsa între 293,215 Euro/1000 litri în 2010 si 309/Euro/1000 litri în 2012. Ajutorul de stat acordat sub forma de rambursare se aplica pentru o cantitate totala anuala de motorina de maximum 700.646.000 de litri. Aceasta cantitate se repartizeaza între diferite ramuri de productie primara, în functie de consumul mediu pe hectar pentru fiecare activitate. Bugetul total prevazut pentru cei trei ani de aplicarea a schemei de ajutor este de 3.050.000.000 lei (circa 735,1 milioane euro).

Autoritatea responsabila de administrarea schemei de ajutor este Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) prin centrele judetene/locale. Beneficiarii pot depune cererile de acord prealabil pentru finantare prin rambursare, dupa publicarea Ordinului de Ministru în Monitorul Oficial.

http://www.recolta.eu/comisia-europeana-a-aprobat-schema-de-ajutor-de-stat-pentru-motorina-utilizata-in-agricultura/

Recomanda

Posted: May 29th, 2010 under Legislatie agricola Romania, Romania.
Comments: none

Domnul profesor Ray Goldberg, cel care a inventat alaturi de colegul sau John Davis termenul de ‘agribusiness’, este profesor de agricultura cu distinctiile George M. Moffet si Business Emeritus la Scoala de Business Harvard.

Biografia domniei sale este impresionanta si ma intreb oare cati asemenea oameni putem intalni in viata noastra.

Discutand despre repere legate de sistemul alimentar global, in cadrul unui interviu recent luat de catre Cargill, acesta a mentionat:

‘Sistemul alimentar, chiar daca avem de a face cu o migratie a populatiei de la zona rurala catre cea urbana, este inca forta dominanta a tuturor societatilor. 50% din veniturile lumii sunt folosite pentru a cumpara alimente. 50% din activele economiei globale apartin sistemului alimentar. Aproape 40% din forta de munca de pe glob este implicata in acest sistem. Asadar, este un element esential al economiei umane’.

Intrebat despre agribusiness, acesta s-a aratat mult mai optimist in privinta industriei decat oricare alte ramuri globale.

‘Chiar sunt. Consider ca leadershipul in industria noastra – datorita volatilitatii, conditiilor meteo si ciclurilor vegetale – se axeaza pe un termen mai lung’.

Domnul profesor Ray Goldberg inclina mai mult catre ideea de companii bazate pe solutii decat pentru intreprinderi axate pe bunuri.

‘Eu cred ca actuala criza a fortat oamenii sa reconsidere cum se raporteaza unul altuia pe termen scurt si pe termen lung. Strategia de a crea o companie bazata pe solutii si o mentalitate win-win isi fac simtite prezenta in intregul lant alimentar’.

Puteti citi mai multe despre activitatea domnului profesor Ray Goldberg pe http://drfd.hbs.edu/fit/public/facultyInfo.do;jsessionid=JGfCBKdcpFJzCbJPCNxC14zClJwYvjYDQGVBpQhhTYW2CsRvTZZp!440042848!148558467?facInfo=bio&facEmId=rgoldberg%40hbs.edu

Dana Bucur
http://www.agrimanagement.ro

Recomanda

Posted: August 1st, 2009 under Editorial, Incalzirea globala.
Comments: 5

Cati dintre noi au curajul sa se avante in cultivarea unor noi culturi agricole vegetale?

Sa pui la un loc oameni, resurse financiare, perseverenta si daruire totala nu e la indemana multora. Plus deasupra tuturor un om cu drive de business (cu reale abilitati de business) care sa catalizeze permanent in scop constructiv noua initiativa.

Ce te faci cand nu exista o masa critica de jucatori ai pietii, cultura (in sens de informatie, disponibilitate), know-how, utilaje agricole pe masura, oameni/curent care sa sustina un astfel de demers.

Va invit sa cunoasteti doua culturi: cea a inului pentru fibra si samanta si cea a canepii industriale pentru fibra.

Prea putini am luat contact cu astfel de culturi (canepa fiind de altfel reprezentativa pentru natiunea noastra). Eu am fost implicata intr-un astfel de proiect legat de canepa industriala pentru fibra (de la prospectarea pietei la cultivarea si recoltarea fibrei si a semintelor).

Linkul este pus la dispozitie prin amabilitatea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale din Romania:

http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0104&var=010402&art=0408

Lecturare placuta.

Recomanda

Posted: July 25th, 2009 under Solutii agricole de business.
Comments: 3