Ministerul Agriculturii va finaliza în cel mult o luna o strategie de adaptare a sistemului de irigatii din România, în noile conditii în care sectorul nu mai poate fi subventionat, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, la finalul întâlnirii cu comisarul european pentru schimbari climatice, Connie Hedegaard.

“Într-o luna vom finaliza o strategie de adaptare a sistemului de irigatii cu noile conditii în care nu mai putem subventiona sectorul din 2010, principalele orientari fiind cele pentru economia de energie si de apa”, a spus Dumitru.

Acesta a precizat ca, în pofida faptului ca din 2010 producatorii agricoli nu mai beneficiaza de subventii pentru efectuarea irigatiilor, în acest an au fost contractate pentru irigat peste 413.000 hectare de culturi agricole.

“Este un lucru bun si încurajator pentru noi. Recent, am venit din Spania care sunt foarte bine dotati, ei si-au adaptat sistemele de irigatii astfel încât consumul si costurile sa scada substantial. Aceasta va fi si strategia noastra”, a explicat Dumitru.

Potrivit sursei citate, o parte din strategie ar putea fi pusa în aplicare cât mai rapid deoarece exista un program de reabilitare derulat cu fonduri si cu experti ai Bancii Mondiale.

“Am mers pe ideea reabilitarii sistemului de irigatii din fonduri de la Banca Mondiala pentru reducerea energiei si apei utilizate. Avem, de asemenea, un target pe investitiile care se fac prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala /FEADR/ care trebuie garantate cu o reducere a consumului de energie si apa de 10 la suta”, a precizat Dumitru.

În urma întâlnirii avute cu comisarul european pentru schimbari climatice, ministrul Agriculturii a discutat pregatirile efectuate de România în acest domeniu dar si masurile finantate în agricultura pentru pregatirea în domeniul schimbarilor climatice.

“Ma refer aici la adaptarea sistemului de irigatii, la productia de energie regenerabila, la încurajarea investitiilor în acest domeniu. Am discutat cu comisarul european si alte proiecte de colaborare în acest domeniu, dar si rolul pe care îl poate avea agricultura la rezolvarea schimbarilor climatice si nu doar la generarea acestor probleme”, a adaugat seful de la agricultura.

La rândul sau, comisarul european, Connie Hedegaard, a mentionat ca schimbarile climatice trebuie sa includa agricultura într-un mod inteligent pentru toate tarile UE.

Sursa: http://www.recolta.eu/o-noua-strategie-de-adaptare-a-sistemului-de-irigatii-din-romania-va-fi-finalizata-in-maxim-o-luna/

Posted: June 5th, 2010 under Romania.
Comments: none

Persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor în sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat, cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea, datoreaza un impozit de 16 % asupra venitului net, impozitul fiind final.

Persoanele fizice care au obtinut si obtin venituri din activitatile agricole specifice mai sus sunt impuse la norme de venit la unitatea fiscala de care apartin. Se completeaza formularul D 221 – “Declaratie privind veniturile din activitati agricole – impunere pe norme de venit”, cod 14.13.01.13/9.

Impozitul stabilit se plateste de catre contribuabili la unitatea fiscala de domiciliu, în proportiile si la urmatoarele termene: 50 % pâna la 1 septembrie, inclusiv, iar diferenta de 50 % pâna la 15 noiembrie inclusiv.

Sursa: http://www.recolta.eu/persoanele-fizice-care-obtin-venituri-din-agricultura-platesc-16-impozit-pe-venit/

Posted: June 5th, 2010 under Romania.
Comments: none

Via: http://www.agroinfo.ro

Productia de grâu, la nivel mondial, se estimeaza ca va fi de 660 milioane de tone, cu 16 milioane de tone (sau 2,4%) mai mica comparativ cu anul trecut.
Conditiile din emisfera nordica au ramas benefice, în cea mai mare parte, dar prognoza privind evolutia culturilor pentru Uniunea Europeana este moderata.

Productia de grâu a UE, în cele 27 de state membre, este estimata a fi de 142,4 milioane tone, cu 1,2 milioane de tone mai putin decât se apreciase în urma cu doua luni.

Consumul mondial de grâu se estimeaza ca va creste cu 1,1%, ajungând la un record de 654 milioane de tone, rezultând un excedent de grâu la nivel mondial de 6 milioane de tone, la care se adauga stocurile existente.

Acest nivel ridicat al consumului de grâu este, în cea mai mare parte, datorat cererii de grâu pentru furaje, mai ales în Rusia si UE, la care se adauga cererea tot mai puternica pentru etanol din Uniunea Europeana.

Stocuri ridicate

Prognoza privind stocurile de grâu, la nivel mondial, a fost ridicata cu 2 milioane de tone, fiind acum apreciata la 201 de milioane de tone. Stocurile detinute de exportatorii traditionali (Australia, Canada, UE, Argentina si Statele Unite) sunt înca destul de ridicate, în timp ce stocurile de grâu din Rusia si Ucraina este de asteptat sa scada, ceea ce va oferi oportunitati de export pentru Kazahstan.

Exportul de grâu din Kazahstan este relativ necompetitiv, catre alte tari decât vecinii sai, din cauza constrângerilor de transport maritim. Guvernul din Kazahstan a anuntat recent o subventie de transport pentru a ajuta la cresterea competitivittaii exportatorilor interni.

Productia modinala de cereale în sezonul 2010/2011 se estimeaza ca va fi de 1.777 miliarde de tone, în scadere cu 7 milioane de tone fata de anul trecut, dar cu aproximativ 15 de milioane de tone mai mare decât se estimase în aprilie. Productia de grâu si orz este de asteptat sa depaseasca productia de porumb, ajungând la un nivel record de 822 milioane de tone în 2010/11. Volumul comerului international cu grâu va fi de cca 120 milioane de tone, în acest sezon.

Tendinte pentru sezonul 2010/2011

În acest sezon este de asteptat ca Uniunea Europeana sa preia o parte din cota de piata detinuta pâna acum de Rusia si Ucraina. UE are stocuri mari disponibile si, de asemenea, beneficiaza de o cerere mai mare din Africa de Nord, o regiune în care UE are avantaje logistice si de transport, dar si legaturi culturale puternice.

Statele Unite continua sa detina cea mai mare cota din exportul mondial de grâu. Stocurile actuale din SUA sunt cele mai ridicate din 1987-1988.

Principalii importatori de grâu, statele din Africa de Nord si Orientul Mijlociu, detin o treime din cererea de import la nivel global si se asteapta sa fie putine schimbari fata de anul trecut. Cererea mai mare pentru grâu în Arabia Saudita si Maroc compenseaza usoara scadere a cererii din Siria si Iran.

Preturile de pe piata internationala, la toate clasele de grâu, a scazut dramatic, începând din luna august (2010) si a continuat aceasta tendinta pâna în iarna. Cu toate acestea, pretul la grâul rosu de primavara a început creasca, în conditiile în care stocurile de grâu rosu de primavara de înalta calitate au fost limitate.

Sursa: http://www.agroinfo.ro/articole-culturi-agricole/estimari-privind-piata-mondiala-de-grau.html

Posted: June 2nd, 2010 under Agribusiness in lume.
Comments: none

Via: http://www.riscograma.ro

O cota unica de 10% si TVA de 15% – propunerea liberalilor via Patriciu – sunt apetisant dar e nerealiste. Nu pentru ca statul n-ar rezista la noile niveluri de încasari, ar rezista bine-mersi. Ci pentru ca adevarata povara fiscala e în alta parte.

Adevarata povara fiscala este costul muncii. Cota unica a fost praf în ochi. În cazul impozitului progresiv, salariul net era cu putin sub jumatate din costul angajatorului. Acum, este cu putin peste jumatate. Tot aia!

De aici, doi piloni, unul mai vicios ca altul:

I. Taxele mari încurajeaza evaziunea, pentru ca angajatorii si angajatii nu percep vreun beneficiu în a împarti banii pe jumatate cu statul.

II. Taxele mari OBLIGA la evaziune, pentru ca daca firma A alege sa plateasca toate contributiile are un dezavantaj competitiv devastator comparativ cu firma B, care alege sa le sara.

Cum ar putea sa arate sistemul fiscal pentru a rezolva ambele probleme? Taxele trebuie sa fie nu atât mici, cât bine balansate. Iar cercul se închide daca ele sunt ipotecate înca de la colectare: contribuabilul stie exact pentru ce plateste, iar beneficiarii stiu clar pe ce se bazeaza. Un exemplu:

1. 25% impozit pe venit. Singurul, si fara deductibilitati! El devine principala sursa de contributii pentru fondul public de pensii, în locul contributiei la asigurarile sociale. Pentru o vreme, încasarile  vor fi putin mai mici ca pâna acum: 6% din PIB în loc de 7%, cât se strânge din CAS. Însa angajatii vor fi stimulati si motivati sa-si declare veniturile, pentru ca acum doar pensia lor mai depinde de asta.

2. 25% impozit pe profit (fara impozit separat pe dividende, pentru simplificare). Pentru companii, efortul ar fi nul, pentru ca tocmai au economisit un sfert din fondul de salarii. S-ar strânge 3% din PIB (fara de 2,4% cât se întâmpla la nivelul de 16%). Banii sunt suficienti pentru alocatii, indemnizatii de somaj, pensii sociale si chiar pentru a compensa o parte din deficitul sistemului public de pensii. Iar în cazul profitului, argumentul redistribuirii avutiei este cel mai usor de acceptat pentru patroni.

3. 25% TVA. Da, România ar putea sa mearga aici la maximum admis de UE, pentru ca TVA reuseste sa cuprinda si o buna parte din economia neagra. Iar cu un impozit pe venit mai mic, salariatii platitori nu vor sim?i eventualele scumpiri. La cota de 19%, statul aduna din TVA 6,8% din PIB. La 25%, dupa calculul strict aritmetic încasarile ar urca la 9% din PIB. Bani suficienti cât sa asigure finantarea educatiei si a sanatatii, în cote egale. Iar când stii ca la fiecare suta de lei cheltuita zece lei merg la educatie si zece la sanatate, parca e mai usor sa ceri bon.

Administratia ramâne cu banii din taxele pe proprietate (0,7%), redevente (0,4%) accize si taxe vamale (3,2%), si cu veniturile nefiscale (2,9%). În total, 7,2% din PIB, adica mai mult decât suficient pentru a tine functionarimea, politia, armata si pentru a mai repara si din drumuri. Trebuie doar ca administratia centrala si cele locale sa gaseasca un algoritm optim prin care sa împarta banii.

Sursa: http://www.riscograma.ro/2444/de-ce-impozitele-din-romania-sunt-tembele-iar-cota-unica-e-o-gluma-solutii/

Posted: June 2nd, 2010 under Romania, Solutii agricole de business.
Comments: none

Traducere de catre: Ramona Asiminei

Via: http://economictimes.ro/40-de-citate-despre-investitii-care-sa-va-%E2%80%9Cconduca%E2%80%9D-prin-orice-piata/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+economictimesro+%28economictimes.ro+feed%29

1. Cei care au o initiativa nu au bani, iar celor care au bani le lipseste initiativa de a cumpara actiuni cand sunt ierfine. -  Benjamin Graham

2. O afacere care produce doar bani este o afacere slaba. – Henry Ford

3. Experienta m-a invatat cateva lucruri. Primul este acela de a-mi asculta instinctul, indiferent de cat de bine suna ceva pe hartie. Al doilea este ca in general esti mai castigat daca ramai alaturi de ceea ce cunosti, iar al treilea lucru este ca uneori, cele mai bune investitii sunt cele pe care nu le faci. – Donald Trump

4. In definitiv, afacerea principala a poporului american este afacerea. Acesta este profund preocupat sa produca, cumpere, vanda, investeasca si sa prospere in lume. – Calvin Coolidge

5. Investitiile ar trebui sa semene mai mult cu a privi vopseaua cum se usuca sau a privi iarba cum creste. Daca vrei emotii, ia 800 de dolari si du-te in Las Vegas. – Paul Samuelson

6. Daca investesti si te distrezi, probabil ca nu faci niciun ban. Investitiile bune sunt plictisitoare. -  George Soros

7. Cred ca pentru a trai bine cumpatarea este esentiala, iar economisirea este principala caracteristica a unei structuri financiare solide, indiferent ca este vorba de guvern, companii sau afaceri personale. – John D. Rockefeller, Jr.

8. As vrea sa traiesc ca un om sarac cu o multime de bani. – Pablo Picasso

9. Si in final, indiferent de cat de mult avanseaza stiinta, vor fi decizii care vor depinde inevitabil de judecata personala, de arta sau de modul in care “simti” pietele financiare. – Martin Feldstein

10. Cu cat pietele financiare vor continua sa se dezvolte, comportamentul preturilor activelor va juca un rol important in mersul inainte al formularii politicii monetare. Poate chiar un rol mai important decat in trecut. – Timothy Geithner

11. Sa stai pe un platou de filmare este ca o lunga criza financiara. – John Cusack

12. Prima regula: Niciodata sa nu pierzi bani. Regula numarul 2: Niciodata sa nu uiti de Regula numarul 1. – Warren Buffett

13. Columb nu a cautat o noua ruta spre India ca raspuns la o directiva majoritara – Milton Friedman

14. Pietele pot ramane irationale mai mult timp decat poti tu ramane solvabil. – John Maynard Keynes

15. Octombrie. Aceasta este une dintre lunile in care este foarte periculos sa speculezi pe actiuni. Celelalte sunt: iulie, ianuarie, septembrie, aprilie, noiembrie, mai, martie, iunie, decembrie, august si februarie. – Mark Twain

16. Cele mai periculoase cinci cuvinte pe care le poti folosi atunci cand investesti sunt: De data asta este diferit – John Templeton

17. Daca iti este greu sa iti imaginezi o scadere de 20% a actiunilor, atunci nu ar trebui sa investesti in actiuni. – John Bogle

18. Sa dai vina pe speculatori atunci cand vine vorba de criza financiara este un obicei care dateaza inca de pe vremea vechilor greci. Aproape intotdeauna este raspunsul gresit. – Larry Summers

19. Derivatele sunt arme financiare de distrugere in masa. – Warren Buffett

20. Am folosit instrumentele financiare derivate de multi, multi ani. Nu cred ca derivatele sunt rele, in sine. Cred ca sunt periculoase.… Deci folosim zilnic multe lucruri periculoase, dar de obicei suntem atenti la modul in care le folosim. Noi le spunem masinilor cat de repede pot merge. – Warren Buffett

21. Daca as fi urmat numai sfaturile CNBC as fi avut un milion de dolari azi. Dar as fi inceput cu 100 milioane de dolari. – Jon Stewart.

22. Crezi ca banii sunt radacina tuturor relelor? Te-ai intrebat vreodata care este radacina tuturor banilor? – Ayn Rand

23. Nu-ti pune increderea in bani, dar pune-ti banii acolo unde ai incredere. – Oliver Wendell Holmes

24. Cand eram tanar credeam ca banii sunt cel mai important lucru in viata. Acum cand sunt batran stiu ca banii sunt cel mai important lucru – Oscar Wilde

25. Banii sunt mai buni decat saracia, fie si doar din motive financiare. – Woody Allen

26. Daca am pune toti economistii unul langa altul nu ar ajunge niciodata la o conluzie – George Bernard Shaw

27. Cand un investitor se concentreaza pe plasamente pe termen scurt, acesta observa doar variabilitatea portofoliului, nu si randamentele -  pe scurt, fiind pacalit de hazard. – Nassim Nicholas Taleb

28. Orice persoana are inteligenta necesara pentru a face bani din actiuni. Nu toata lumea insa are rezistenta necesara. Daca esti predispus sa vinzi tot in panica, trebui sa eviti atat actiunile, cat si fondurile mutuale. – Peter Lynch

29. Multi investitori vor sa faca azi ceea ce ar fi trebuit sa faca ieri. – Larry Summers

30. Banii sunt o realitate. Profitul este o optiune. – Alfred Rappaport

31. Banii sunt ca gunoiul. Trebuie sa sa fie imprastiati sau incep sa miroasa. – J. Paul Getty

32. Nu imi plac banii, dar imi linistesc nervii. – Joe Louis

33. Bugetul: O confirmare matematica a suspiciunilor dumneavoastra – A.A. Latimer

34. Miscarile de pret incep sa reflecte noi evolutii, inainte ca general recunoscut ca acestea au avut loc. – Arthur Zeikel

35. Un colaps al preturilor actiunilor americane va cauza frica pe Wall Street. Dar ce efect ar avea asupra economiei in ansamblu? Daca Wall Street se prabuseste, inseamna ca si Main Street va urma? Nu neaparat. – Ben Bernanke

36. Probabil ar trebui sa va avertizez ca daca este foarte clar ceea ce spun probabil ca m-ati inteles gresit. – Alan Greenspan

37. Statele Unite in special si Occidentul in general ar trebui sa se simta jenate dupa cate sfaturi au dat Lumii a Treia. – Paul Krugman

38. Asa cum un om de afaceri prudent evita sa isi investeasca toti banii intr-un singur loc, tot asa intelepciunea ar trebui probabil sa ne aminteasca sa nu anticipam toata fericirea noastra intr-un singur trimestru. – Sigmund Freud

39. Oamenilor nu le place ideea de a gandi pe termen lung. Multi cauta disperati solutii pe termen scurt pentru ca au probleme cu banii care trebuie rezolvate azi. – Robert Kiyosaki

40. Linistea financiara nu inseamna achizitionarea diverselor lucruri. Inseamna sa inveti sa traiesti cu mai putin decat produci, ca sa poti sa dai bani inapoi si sa mai ramai cu alti bani pe care sa ii investeti. Nu poti castiga pana nu faci asta. – Dave Ramsey

Sursa: Investinganswers.com

Posted: May 31st, 2010 under Agribusiness in lume, Management, Romania.
Comments: none