Sursa: http://www.madr.ro/pages/view_presa.php?id=3961

COMUNICAT DE PRESA

Referitor la afirmatiile formulate de presedintele AGROSTAR, domnul Nicolae Stefan, în cadrul conferintei de presa de joi,10 februarie 2010

Faptul ca piata grâului din România functioneaza dupa aceleasi reguli ale pietei unice europene, cu evolutii exceptionale ale pretului care se încadreaza în marja preturilor practicate la nivel comunitar, reprezinta o evidenta, care nu poate fi imputata ministrului agriculturii, asa cum afirma din nestiinta presedintele AGROSTAR.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu poate aplica o politica comerciala diferita, alta decât cea prevazuta prin regulamentele comunitare. Cu toate acestea, România a facut demersuri pe lânga Comisia Europeana, care însa a respins orice posibilitate care ar contraveni legislatiei europene.

Faptul ca, raspunzând unor întrebari, ministrul Valeriu Tabara a confirmat un adevar foarte bine cunoscut de toti operatorii si fermierii, si anume ca piata grâului este libera, în nici un caz nu a influentat comportamentul comerciantilor.

Dupa cum este bine cunoscut, în ultima perioada pe piata grâului s-au manifestat urmatoarele categorii de fenomene:

* o cerere crescuta din partea comerciantilor, care au achizitionat cantitati semnificative de pe piata si le directioneaza spre zonele portuare în vederea exportului

* preturi de vânzare în crestere, pe toate pietele mondiale, inclusiv pe cele europene

* un potential factor speculativ pe piata, care a generat disfunctionalitati în asigurarea cu materie prima în sectorul de procesare.

Necesitatea de transparenta în comertul cu cereale a fost subliniata si la summit-ul ministrilor agriculturii de la Berlin.

Aceste aspecte nu pot evita o constatare, si anume aceea ca, desi operatorii din sectorul de morarit panificatie au fost informati de evolutiile si prognozele pietii grâului, nu au initiat nici o masura de a investi financiar si a crea stocuri proprii de materie prima achizitionata la preturi rezonabile, ci doar au avertizat în permanenta doar asupra scumpirii pâinii si au cerut insistent interventia statului în acest sector.

Trebuie precizat ca, în conditiile unei piete unice europene, interventia administrativa a statului nu este permisa, iar instrumentele de reglementare nu permit aplicarea masurilor protectioniste în piata, asa cum a practicat Rusia, care nu este membru al Uniunii Europene.

Singurul instrument comunitar de reglare a pietei si anume mecanismul de interventie, care s-a declansat pentru grâu la 1 noiembrie 2010, nu a fost atractiv (nici un producator nu a depus solicitari la APIA, sa vânda grâu la pretul de interventie de 101,31 euro/tona) deoarece preturile de pe piata au fost superioare pretului de interventie, influentând astfel deciziile producatorilor de grâu.

În ceea ce priveste balanta comerciala a României la produsul grâu, se confirma trendul favorabil al exportului, spre exemplificare, în lunile oct. – nov.2010 s-au exportat 550 mii tone si s-au importat 110 mii tone (comert intracomunitar si tari terte).

Referitor la stocul de grâu din România, daca analizam numai cantitatile din spatiile autorizate de depozitare, nu si din gospodariile populatiei, acestea se situau la finele lunii ianuarie 2011 la nivelul de circa 720 mii tone, care pot asigura necesarul de consum urban pâna la noua recolta.

Cu privire la afirmatia presedintelui AGROSTAR privind scoaterea de grâu de la rezerva de stat, trebuie precizat ca aceasta actiune se poate face numai pe baza unui program de reîmprospatare a stocurilor, pe principii de transparenta si nediscriminatorii pentru operatorii din piata sau în situatii exceptionale. Eventuala directionare a acestor stocuri catre sectorul de morarit panificatie si mai grav, catre anumiti operatori economici, constituie o optiune care nu poate fi luata în considerare.

Subiectul eliminarii taxelor vamale la importul de grâu din tari terte nu a fost discutat la nivelul Comitetelor de specialitate ale Comisiei Europene, deoarece datele privind stocurile de grâu la nivel comunitar si perspectiva noii recolte nu indica faptul ca piata comunitara ar necesita o astfel de masura. România ia în calcul si propunerea de analiza în acest sens, urmând ca Statele Membre si CE sa ia decizia în functie de rezultatele evaluarii.

Legat de cresterea preturilor în zootehnie, pe fondul scumpirii cerealelor, ministrul agriculturii Valeriu Tabara a sustinut în cadrul Consiliului Ministrilor UE din 24 ianuarie a.c. activarea masurii comunitare privind stocarea privata a carnii de porc, solicitând aplicarea acesteia si în România. În acest sens, ministerul, APIA si producatorii au avut întâlniri pentru demararea actiunilor necesare. Masura comunitara a fost discutata urmare analizei privind scaderea preturilor la carnea de porc. Stocarea privata ar acoperi un maxim de 150 zile, pentru carnea proaspata sacrificata, în situatia depunerii unei garantii de 20% din cuantumul ajutorului care variaza între 343 euro/tona pâna la 499 euro/tona, functie de categoria de produs si perioada de depozitare.

De asemenea, prin implementarea Programului comunitar pentru persoane defavorizate - PEAD - în 2011, APIA a demarat licitatia prin care achizitioneaza produse alimentare (faina, malai, paste fainoase) în contrapartida cu cca. 330.000 tone orz comunitar aflate în depozitele de interventie din Ungaria, Cehia si România (60.000 tone). Cei interesati pot participa la licitatie si ulterior adjudecarii, pot utiliza orzul în zootehnie, beneficiind de un pret care s-ar situa la pretul mediu al pietei.

Data publicarii: 11-02-2011

Recomanda

Posted: February 12th, 2011 under Europa, Romania.
Comments: none

Via: http://www.recolta.eu/privatizarea-societatilor-agricole-coordonata-de-catre-un-comitet-special-al-ads/

Procesul de privatizare sau administrare pana la vanzare a societatilor comerciale agricole care detin in exploatare terenuri cu destinatie agricola va fi coordonat de catre un comitet special, format din reprezentanti ai ministerelor Agriculturii si Finantelor si Agentiei Domeniilor Statului (ADS), potrivit Mediafax.

Comitetul va coordona si operatiunile de concesionare sau arendare a terenurilor proprietate publica si privata a statului, aflate in exploatarea acestor societati, conform unei ordonante de urgenta aprobata de Guvern.

Aceasta noua structura, denumita Comitetul de privatizare, concesionare si arendare, va inlocui Consiliul de Administratie al ADS.

Intregul articol aici: http://www.recolta.eu/privatizarea-societatilor-agricole-coordonata-de-catre-un-comitet-special-al-ads/

Recomanda

Posted: January 4th, 2011 under Romania.
Comments: none

Sursa: http://www.recolta.eu/cum-va-fi-vremea-in-lunile-ianuarie-februarie-si-martie-2011/

Recomanda

Posted: January 4th, 2011 under Romania.
Comments: none

Via: http://www.lumeasatului.ro/cercetatorii-de-la-secuieni-model-pentru-moldoveni_l917.html

Cercetatorii de la Secuieni, model pentru… moldoveni

Marturisesc ca nu mi-a fost greu sa ma hotarasc asupra acestui titlu, mai ales dupa ce am vizitat statiunea la care fac referire – o institutie de cercetare care a reusit, mai ales în ultimii 2-3 ani, sa performeze atât cât sa se afle printre cele mai bune din tara.

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Secuieni, judetul Neamt, a luat fiinta la 1 ianuarie 1962, atunci când fosta statiune ICAR s-a transferat de la Târgu Frumos în scopul orientarii agriculturii din Podisul Central Moldovenesc spre performanta. A avut la început un patrimoniu de 4.086 ha, din care astazi mai detine putin peste 10% din suprafata. Axata initial pe cultura cânepii, în timp, statiunea a fost nevoita sa-si diversifice activitatea, de baza ramânând elaborarea tehnologiilor de cultivare a plantelor de câmp, multiplicarea si extinderea în zona de influenta a statiunii a celor mai bine adaptate specii si soiuri.

În ciuda diminuarii patrimoniului si a lipsei finantarii, astazi statiunea nu numai ca supravietuieste, ci chiar reuseste sa razbata. Meritul acestei stari de fapt si-l poate atribui, desi poate e prea modesta sa o faca, directoarea unitatii, doamna Elena Trotus. Domnia sa a preluat conducerea acesteia în 2007, într-un moment de mare dificultate.

Restantele la bugetul de stat si la plata salariilor angajatilor erau cu mult în urma si atingeau sume uriase. Astazi, doamna Trotus se poate mândri ca a reusit nu doar sa scoata unitatea din impas, ci chiar sa îi proiecteze un parcurs relativ linistit. Marea sa multumire sta în numeroasele programe finantate cu fonduri europene, prin care a reusit sa doteze statiunea cu aparatura de laborator, cu echipamentele si utilajele necesare, dar si în faptul ca a reusit sa pastreze vechii salariati si chiar sa angajeze forte proaspete. Recunoaste însa ca, pe lânga proiectele de cercetare derulate, o importanta sursa de venituri o constituie colaborarea cu marile firme producatoare de inputuri în agricultura.

Sansa unitatii, diversificarea activitatilor

– Cred ca va este greu în aceasta perioada. Totusi razbiti, si înca bine, gratie, cred, si oamenilor cu care lucrati. Câti mai sunt acum aici în slujba cercetarii?

– Astazi, în cele sapte laboratoare îsi desfasoara activitatea 40 de cercetatori, tehnicieni si laboranti, dintr-un total de 142 de angajati. Ei lucreaza în principal în ameliorarea cânepii monoice si testarea ecologica în vederea stabilirii adaptabilitatii la conditiile eco-pedo-climatice a culturilor de câmp. Protectia sanatatii plantelor împotriva organismelor daunatoare, agrofitotehnica culturilor si cultura plantelor medicinale si aromatice sunt alte câteva domenii de activitate ale statiunii. Tematica celui din urma este foarte vasta si diversificata, mergând de la introducerea în cultura a unor specii apreciate ca urmare a principiilor active pe care le contin si pâna la obtinerea si multiplicarea semintelor. Acestea sunt solicitate de cultivatorii de plante medicinale si respectiv de industria farmaceutica, cosmetica si alimentara.

În cadrul sectorului de cercetare functioneaza si o ferma mixta, a doua unitate de cercetare din tara dupa cea de la Sighet, care mentine un nucleu genetic din rasa de bovine Bruna de Maramures. Pâna în anul 2000, statiunea a avut de altfel ca tematica ai elaborarea de tehnologii de crestere si ameliorare a acestei rase pe care o mentinem pentru ca este foarte bine adaptata la conditiile zonei noastre.

– Care sunt astazi realizarile cu care statiunea se poate mândri?

– În prezent, unitatea este singura specializata pe ameliorarea cânepii monoice. În cadrul laboratorului de ameliorare au fost create cinci soiuri, respectiv Secuieni I, Zenit, Denis, Diana si Irène. Prin derularea unui grant de cercetare în perioada 2006-2008 am reusit sa amelioram si sa trimitem catre omologare doua linii de cânepa monoica cu destinatii mixte, atât pentru samânta, cât si pentru fibra, care în momentul de fata sunt în testare.

Acestea se caracterizeaza prin capacitate mare de productie, continut redus în THC, cu pretabilitate la recoltarea mecanizata. Pentru ca, trebuie spus, recoltarea cânepii constituie totusi o problema mai ales din cauza tulpinii sale dezvoltate.

Pe baza cercetarilor din domeniul test?rii ecologice am reusit sa introducem si sa extindem în zona de influenta cele mai bine adaptate soiuri de cereale paioase, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si furajere. În anul 2010 am încheiat derularea a sase proiecte de cercetare axate pe cultura plantelor medicinale, precum si pe elaborarea unor sisteme integrate de protectie a culturii de rapita.

– În afara de proiectele stiintifice pe care ati reusit sa le accesati si care va asigura o buna parte din finantare, de ce sprijin mai beneficiari?

– În ceea ce priveste finantarea activitatii de cercetare aceasta ramâne, asa cum stiti, o mare problema, cu sperante reduse de rezolvare. Statiunile nu au beneficiat pâna acum nici macar de un leu de pe urma Legii cercetarii aparute înca din aprilie 2009. Desi aceasta crea cadrul legislativ pentru mentinerea patrimoniului unitatilor de cercetare, numai statiunea de la Secuieni a pierdut în acest interval 250 ha. Ramânem asadar fara terenul necesar pentru a ne desfasura activitatea de cercetare.

Principala noastra sursa o reprezinta veniturile obtinute din multiplicarea si valorificarea semintelor, din contractele de prestari servicii realizate cu ajutorul statiei de conditionare si prelucrare a semintelor. Prelucram la acest moment seminte pentru producatori importanti cum sunt KWS, Saaten Union, Monsanto. De asemenea, avem o serie de contracte bilaterale încheiate cu marile firme producatoare de inputuri. În câmpurile noastre de cercetare verificam o serie de produse cu actiune fungicida si erbicida în vederea omologarii lor pentru utilizarea în România, precum si o serie de soiuri si hibrizi.

Toate aceste contracte derulate ne ajuta sa ne desfasuram activitatea. Astfel ca, din cele 13 statiuni de cercetare agricola care mai exista în Moldova, statiunile Secuieni si Dancu se prezinta cel mai bine, luând în calcul toti parametrii analizati, si anume numarul de proiecte derulate, publicatiile si cartile editate, numarul de cercetatori si, bineînteles, platile restante la bugetul de stat. La momentul de fata, statiunea de la Secuieni nu are nicio datorie, desi în 2007, atunci când am preluat-o, unitatea avea de platit la bugetul de stat 24 miliarde lei vechi, iar salariile si platile catre furnizori erau mult întârziate.

Cânepa ramâne în atentia cercetatorilor

– Renumele statiunii este dat totusi de creatiile si realizarile din domeniul cânepii… Care sunt perspectivele acestei culturi?

– Astazi înca detinem mate-rialul genetic pentru ameliorarea cânepii monoice si meritul realizarilor din acest domeniu îi apartine domnului dr. Constantin Gauca, pe care îl urmeaza acum un tânar cercetator. În culturi comparative experimenteaza o serie de linii care constituie baza materialului necesar în procesul de ameliorare. În ultimii ani, solicitarile pentru samânta de cânepa au fost într-o crestere continua. Utilizarea cânepii s-a diversificat, sa-i spunem asa, în ultimii ani, astfel ca, în afara de fibra, acum se foloseste si uleiul extras din seminte valorificat si la noi prin industria produselor naturiste în special sub forma de suplimente nutritive. Spre aceasta din urma se îndreapta acum cultivatorii desi, din cunostintele noastre, mai erau si câtiva care trimiteau fibra balotata pentru prelucrare direct în Anglia, pentru ca noi nu mai avem astfel de unitati. Totusi, data fiind aceasta perspectiva, anul acesta nu am reusit sa producem atâta samânta câta ni s-a solicitat…

Valentina SOIMU
LUMEA SATULUI NR.1, 1-15 IANUARIE 2011

Sursa on-line: http://www.lumeasatului.ro/cercetatorii-de-la-secuieni-model-pentru-moldoveni_l917.html

Recomanda

Posted: January 4th, 2011 under Canepa industriala (pt fibra, ulei si samanta), Romania.
Comments: none

Via: http://www.lumeasatului.ro/avem-potential-solar-nu-si-pricepere_l905.html

Datorita asezarii sale într-o zona cu un ridicat potential solar, de 210 zile însorite pe an, România poate beneficia de un flux anual de energie situat între 1.000 si 1.300 kWh/mp/an. Acest lucru reprezinta o importanta oportunitate de piata pentru investitorii internationali, s-a afirmat la a II-a Conferinta internationala – Energia eoliana în România, desfasurata în cadrul RENEXPO South-East Europe.

Vorbitorii au spus ca promovarea energiei produse prin surse regenerabile are o prioritate ridicata în prezent pentru tara noastra. Motivatiile sunt pe cât de multe pe atât de utile în plan practic.

De la „Certificatele Verzi“ la practica

S-a mentionat ca legislatia care sprijina dezvoltarea în acest domeniu a fost creata, iar introducerea de „Certificate Verzi“ încurajeaza dezvoltarea industriala a energiei solare si ofera o noua oportunitate pentru firmele nationale si internationale care produc si construiesc utilaje si fabrici.

La ora actuala, sase astfel de certificate, mai multe decât pentru oricare alt proiect de energie, sunt oferite pentru fiecare MWh instalat. Ca urmare, un prim investitor strain a început recent productia de module fotovoltaice în România.
S-a spus ca gospodariile particulare sunt încurajate sa utilizeze energie solara pentru a-si acoperi consumul de energie. Astfel, prin programul „Casa Verde“ se acorda subventii persoanelor fizice, de pâna la 80%, pentru proiectele depuse si aprobate.

Ce ne facem daca vântul nu bate?

Noile tehnologii au impus aparitia instalatiilor mixte de producere a energiei electrice - solare si eoliene. Acest lucru este posibil numai daca, în zona în care va fi montat un astfel de sistem, vântul sufla suficient, cât sa porneasca turbina.

Catalin Buica, reprezentant al firmei Vlamir, ne-a declarat ca panourile fotovoltaice au o eficienta energetica de aproximativ 13,8% per panou. Înseamna ca, daca pe un panou cu o suprafata de 1 mp cad 1.000 W energie, rezulta 138 W produsi de panou.
„La o casa cu un consum de 200 kW lunar sunt necesare opt panouri de 135 W, a caror suprafata totala ajunge undeva la 12 mp. Rezulta o putere instalata de peste 1 kWh si o productie zilnica de pâna la 10 kW“, a precizat Buica.

Trebuie mentionat ca, daca cerul este acoperit cu nori, cum se întâmpla iarna, puterea celulelor scade la 30%. Asa ca, pentru a fi siguri de producerea curentului electric necesar, pe timp de iarna ar trebui dublat numarul panourilor (!).

O investitie suplimentara care ajunge la peste 10.000 de euro. Nu este prea mult, dar întrebarea este daca asigura si eficienta în timp. Beneficiarii unor astfel de instalatii sustin ca da.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.1, 1-15 IANUARIE 2011

Sursa on-line: http://www.lumeasatului.ro/avem-potential-solar-nu-si-pricepere_l905.html

Recomanda

Posted: January 4th, 2011 under Romania.
Comments: none