De data aceasta sunt aduse in discutie marile greseli - de altfel umane - pe care le fac unii dintre lideri, indiferent de domeniul de activitate.

Una dintre ele este -bat-o vina- faptul ca liderii ajung sa nu mai reprezinte interesele societatii care i-a contractat/angajat, lucru de altfel comun printre angajati de asemenea.

Vizionare placuta! Si reflectati…

Sursa: http://www.innovatrs.com/blog/the-biggest-mistake-in-leadership/

http://federatiaagrostar.ro/

Romania a raportat, anul trecut, cea mai mica productie de grau la hectarul cultivat din toate tarile europene cu productie semnificativa.

Anul trecut, productia totala de grau a Romaniei a fost de 5,20 milioane de tone, potrivit datelor serviciului european de statistica Eurostat. Suprafata cultivata cu grau a fost, in acelasi an, de 2,01 milioane de hectare, potrivit datelor aceleiasi institutii. Rezulta, asadar, o productie medie de doar 2,38 de tone la hectar. Randamentul este mai bun doar decat cel inregistrat anul trecut de Portugalia, dar productia acestei tari este destul de mica, doar 110.000 tone de grau in 2009.

Dintre tarile cu o productie demna de luat in seama, de peste un milion de tone, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana. Imediat inaintea noastra se afla Grecia, care a avut o productie medie de 2,62 de tone la hectar (o productie totala de 1,8 milioane de tone stranse de pe 698.000 de hectare), precedata de Spania, cu o productie medie la hectar de 2,71 tone-productie totala de 4,8 milioane de tone, stranse de pe 1,76 milioane de hectare.

Tarile cu cele mai mari productii de grau sunt Franta si Germania. In Hexagon s-au obtinut anul trecut 38,3 milioane de tone de grau, de pe o suprafata cultivata de doar 2,5 ori mai mare decat cea a Romanei: 5,14 milioane de hectare. Francezii au obtinut asadar 7,44 tone la hectar. Vecinii lor nemti au inregistrat anul trecut o productie de 25,2 milioane de tone de grau, de pe 3,22 milioane de hectare, adica 7,80 tone la hectar.

Culita Tarata, unul dintre fermierii care administreaza cele mai mari suprafete de teren agricol din Romania spune ca de vina ar fi, in primul rand, tehnologia aplicata de fermierii din Romania, inferioara celei din tarile occidentale.

“La noi nu se fac tratamentele normale ale culturilor, nu se aplica volumul necesar de ingrasaminte” crede omul de afaceri, care mai spune, totusi, ca situatia nu este chiar atat de neagra. “Cantitati foarte mari de grau se vand la negru si nu apar in nici o statistica. Uitati-va la exporturi si la consumul nostru raportat de paine, de doar 27 de kilograme pe cap de locuitor, pe an. Ministerul de Finante stie ca anual, se vand la negru mari cantitati de grau si nu face nimic. Acum, cu acest TVA de 24%, bagam si mai multi bani in buzunar evazionistilor” a conchis Tarata.

Sursa: Money.ro

Via: http://federatiaagrostar.ro/

In prezentarea video de mai jos, profesori universitari - printre care  Dr.Ángel Cabrera (Presedinte, Thunderbird School of Management) si Bill George alaturi de Dr. Ellen Langer (Profesor la Harvard Business School) - ne impartasesc convingerile dumnealor in legatura cu abilitatile cheie de leadership - incredere, empatie, inclinatie catre oameni - engl. human connection, precizie si abilitatea (a se citi disponibilitatea!) de a impartasi cunostintele sale cu ceilalti.

Si totusi, le scapa lor ceva? Ce calitati considerati dumneavoastra ca trebuie sa aiba un lider adevarat al zilelor de maine?

Via: http://www.innovatrs.com/blog/top-skills-for-future-leaders/

Comentariu de Andreea Paul (Vass), consilier personal al premierului Emil Boc si lector universitar, doctor, la Facultatea de Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti

SINTEZA:
A. Comenzi industriale noi:

• Cele mai mari cresteri LUNARE in UE s-au inregistrat in Danemarca (+23%), Olanda (+8.9%) si in Romania (+5.5%).

• Cele mai mari cresteri ANUALE au fost inregistrate in Danemarca (+64.8%), Letonia (+61.2%), Estonia (+49.2%), Romania (+34.6%), Germania si Finlanda (+32.8%).

B. Sectorul constructiilor:

• Cele mai mari cresteri LUNARE s-au inregistrat in Romania (+16.5%), Spania (+7.2%), Polonia (+4.5%).
• In TRIMESTRUL II al anului 2010, fata de primul trimestru, Romania a inregistrat o scadere cu 0.7%, situandu-se totusi mai bine decat Slovenia (-5.4%), Portugalia (-2.3%), Ungaria (-3.7%).
• In Romania scaderea ANUALA a fost de 5.3%, pozitionandu-se in fata unor tari ca Ungaria (-19.6%), Bulgaria (-17.5%), Slovenia (-16.9%).

DETALII pentru cei care iubesc cifrele:

A. Comenzile industriale noi au cunoscut cresteri atat lunare, cat si anuale atat in UE cat si in zona Euro, marcand o revenire economica mai accentuata in cazul bunurilor de capital. Romania se situeaza pe primele locuri in UE-27 la evolutiile lunare si anuale ale noilor comenzi industriale.

· Evolutii lunare (iunie fata de mai 2010)

• Comenzile industriale au inregistrat cresteri de 2.5% in zona euro si de 2.4% in UE-27.
• Excluzand echipamentele aerospatiale, feroviare si navale, care au evolutii marcate de volatilitate, comenzile industriale au crescut cu 1.6% in zona euro si cu 1.8% in UE-27.
• Cele mai mari cresteri (+5.3% in zona euro, +5.1% in UE-27) s-au inregistrat la bunurile de capital.
• Bunurile de consum nedurabil au avut cele mai mari scaderi, de 1.8% in zona euro si 0.9% in UE-27.
• Cele mai mari cresteri lunare s-au inregistrat in Danemarca (+23%), Olanda (+8.9%) si Romania (+5.5%).
• Scaderile cele mai semnificative au fost in Irlanda (-4.7%) si Cehia (-2.7%).

· Evolutii anuale (iunie 2010 raportat la iunie 2009)

• Cresterea a fost de peste 20% atat in UE-27, cat si in zona euro.
• Bunurile intermediare au cumulat cele mai mari cresteri: aproape 30% in zona euro si 28.7% in UE-27. Bunurile de capital s-au pozitionat si ele destul de bine, inregistrand cresteri de peste 20% atat in zona euro cat si in UE.
• Bunurile de consum nedurabil au cunoscut scaderi de 1.1% in UE-27.
• Statele in care s-au inregistrat cele mai mari cresteri anuale au fost: Danemarca (+64.8%), Letonia (+61.2%), Estonia (+49.2%), Romania (+34.6%), Germania si Finlanda (ambele +32.8%).

B. Productia in sectorul constructiilor a inregistrat cresteri lunare si anuale in ambele zone. Evolutiile lunare plaseaza Romania in topul tarilor europene cu cele mai mari cresteri, insa evolutiile trimestriale si cele anuale arata scaderi ale productiei din acest sector.

· Fata de luna mai, in iunie 2010, productia ajustata sezonier in sectorul constructiilor a crescut cu 2.7% in zona euro si cu 3.5% in UE-27.

• Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Romania (+16.5%), Spania (+7.2%), Polonia (+4.5%).
• Ungaria (-2.3%), Olanda (-1.8%) si Slovenia (-1.6%) au inregistrat cele mai mari scaderi.

· In trimestrul doi al anului 2010, fata de primul trimestru, Romania a inregistrat o scadere cu 0.7%, situandu-se totusi mai bine decat Slovenia (-5.4%), Portugalia (-2.3%), Ungaria (-3.7%).

· Fata de luna iunie 2009, in iunie 2010, productia in sectorul constructiilor a crescut cu 3.1% in zona euro si cu 5.4% in UE-27.

• Cele mai mari cresteri au fost in Spania (+18.6%), UK (+13.6%) si Polonia (+10.2%).
• In Romania scaderea a fost de 5.3%, pozitionandu-se in fata unor tari ca Ungaria (-19.6%), Bulgaria (-17.5%), Slovenia (-16.9%).

Surse: Eurostat, august 2010

Via: http://economictimes.ro/comenzile-industriale-noi-si-constructiile-sunt-in-crestere-in-ue-dinamicile-lunare-din-iunie-2010-plaseaza-romania-pe-primele-locuri-in-ue/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+economictimesro+%28economictimes.ro+feed%29

Comentariu scris de Alin Brendea, directorul de operatiuni al societatii de brokeraj Prime Transaction

Moralul colectiv tinde spre minim in societatea romaneasca. Lipsa de resurse (nu doar financiare) si mai ales lipsa unei perspective optimiste erodeaza increderea populatiei in viitorul apropiat. Exista din ce in ce mai multa dezamagire si frustrare. Traim vremuri in care sentimentele sunt amestecate iar solutiile se lasa asteptate.

De departe principala frustare este produsa in plan economic. Scaderea veniturilor si mai ales perspectiva unei indelungate perioade de penurie financiara preseaza puternic pe bugetul personal al fiecaruia determinand un dureros proces de restrangere a cheltuielilior. Procesul este cu atat mai dificil cu cat multi indivizi au constrangeri severe prin prisma ratelor bancare asumate in perioade mult mai favorabile.

In aceste conditii intrebarea din titlu este poate intrebarea momentului si ea poate fi auzita direct sau aluziv din ce in ce mai des in viata cotidiana. Oarecum paradoxal intrebarea in sine ofera indicii valoroase privind cauzele actualei stari de fapt. Acest “bine” dorit de fiecare este problema centrala a vietii economice din Romania. Atingerea binelui este perceputa in special ca o chestiune a mediului exterior – se asteapta vesti, stiri, evenimente care sa aduca acest bine, iar in al doilea rand indica inclinatia spre comparatie cu un standard anterior. Ori ceea ce societatea romaneasca se lupta cu disperare sa nu afle este ca acest bine nu poate fi definit tangibil decat prin doua directii principale: implicarea personala in a-l face posibil si, poate cel mai important, sistemul de referinta in masurarea sa.

Ca atare inainte de a ne intreba cand va fi iarasi bine ar trebui sa fi actionat deja consecvent pentru a obtine aceasta stare, in timp ce notiunea de bine ar fi trebuit revizuita in ton cu vremurile pe care le traim. Nu vom prospera inaintea unei perioade indelungate de efort (munca, transpiratie, etc) si inainte de a reevalua un standard fixat in perioade nesustenabile economic.

Din pacate aceasta atitudine lipseste inca majoritar in societatea romaneasca. In special la nivelul autoritatilor si al sectorului public, fiind insa des intalnita si in sectorul privat. Exista inca apetit nemasurat pentru iluzii (ca poata se intampla ceva, ca poate vin unii cu bani sa investeasca din nou masiv in Romania, ca poate se termina criza, ca poate…) dublat de o rezistenta (oarecum naturala) in fata realitatii care nu permite inca asumarea starii de fapt, a pierderilor si a unui trai mai modest cel putin pentru o perioada.

Realitatiile zugravite mai sus se aplica aidoma si pietei bursiere. Exista inca un reflex putenic in a compara cu anul 2007 fara a constientiza ca perioada 2007-2009 marcheaza practic incheierea unei perioade economice si nasterea uneia noi. Exista inca multi investitori captivi in investitii si care nu se gandesc sa marcheze pierderi, exista inca un reflex al profesionistilor de pe piata de a astepta vremuri mai bune precum si o lipsa de perspectiva din partea emitentilor in a incerca sa foloseasca piata de capital pentru a-si gasi finantari alternative si ieftine.

Pana cand nu vom iesi din aceasta stare de speranta iluzorie, pana nu vom asuma nevoia unor eforturi sustinute si mai ales pana nu vom accepta standarde mai scazute raportat la eforturi individuale mai mari vom avea o singura certitudine: nu o vom duce mai bine.

Via: http://economictimes.ro/cand-va-fi-iarasi-bine-in-romania-a-se-citi-cand-vom-prospera-in-romania/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+economictimesro+%28economictimes.ro+feed%29

Caracterizarea Romaniei drept granar al Europei se trage, potrivit profesorului Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti, “de la o intamplare din 1938″.
In acel an, povesteste Alecu, s-a produs o criza mondiala a graului, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, iar Romania a facut atunci cel mai mare export de grau din istoria sa de pana atunci: peste trei milioane de tone de grau. “Problema a fost insa ca a fost exploatat aproape tot graul, iar tara s-a confruntat cu o criza a painii”, spune Alecu. Nici macar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de “granar al Europei”, pentru ca in 1938 productia medie la hectar a fost de 700 kg de grau, iar vecinii bulgari au obtinut o cantitate dubla (1.440 kg). “Ei au fost insa mai rationali si nu si-au exportat toata painea”, spune profesorul.

Imaginea Romaniei ca granar al Europei isi are originile mai degraba in rolul pe care-l juca tara in comertul european dunarean cu cereale, potrivit lui Mihail Dumitru, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, care sustine ca din punct de vedere statistic Romania nu a fost niciodata nici printre cei mari mari producatori si nici printre cei mai mari exportatori de cereale din Europa.
Porturile dunarene din Romania aveau insa un rol important in comertul european in perioada interbelica, pretul granelor fiind stabilit la acea vreme la bursele dunarene ale cerealelor aflate pe teritoriul romanesc, astfel ca “mai degraba de aici se trage aceasta caracterizare”, adauga ministrul.

In perspectiva profesorului Ioan Nicolae Alecu, Romania nu va putea niciodata sa ajunga in pozitia de granar al Europei, pentru ca intre tara noastra si altele din Uniunea Europeana exista deja un mare decalaj de dezvoltare. Un exemplu in acest sens este chiar productivitatea: productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 kg, de peste trei ori mai putin decat in Olanda, spre exemplu. La nivel european insa, strategia de dezvoltare agricola este complet diferita de cea autohtona. Astfel, desi 60% dintre europeni traiesc in mediul rural, doar 5% dintre ei lucreaza in agricultura.

In Romania, cele doua procente tind sa se suprapuna, prea putini fiind locuitorii din mediul rural care au alta sursa de venit decat cea din exploatarea propriei ferme. “Cea mai mare problema actuala este lipsa parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole”, spune profesorul Alecu, facand referire la faptul ca Romania este singura tara din UE in care nu este folosit sistemul rentei viagere. Acest sistem a functionat, vreme de un singur an, dar remuneratiile oferite proprietarilor de teren - 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda si 50 de euro pentru cei care dadeau terenul in arenda - nu au fost suficient de stimulative.
“In acest moment nu numai ca Romania nu are nicio sansa sa devina granarul Europei, dar agricultura este sortita pieirii”, sustine Ioan Niculae, presedintele InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din Romania. El a adaugat ca in agricultura e nevoie de investitii masive si de o strategie, iar “toate guvernele din ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”.
In prezent, domeniul agricol din Romania este puternic fragmentat: 1,1 milioane de proprietari detin 9,65 milioane de hectare de teren arabil, in jur de 900.000 de fermieri detinand circa doua milioane de hectare si avand proprietati mici, majoritatea lucrate cu metode depasite, in mod ineficient. Pentru dezvoltarea din domeniul rural si al transporturilor, UE a pus la dispozitia Romaniei fonduri structurale de 31 de miliarde euro din 2007 pana in 2013, dar gradul de absorbtie
este foarte redus.

Via: http://www.businessmagazin.ro/cover-story/sapte-mituri-despre-romani-si-romania-6982148/?p=2

www.economictimes.ro

Manipularea…a convinge pe cineva de verosimilitatea unui lucru, a determina pe cineva sa faca un lucru impotriva vointei lui. Functioneaza? Da, hotarat. Este prezenta in mediul economic? Da si mai hotarat, daca exista acest grad de comparatie in limba romana.

Manipularea este, asa cum de altfel, este si economia, bazata pe interese mai mult sau mai putin obscure. Ceea ce conduce la nevoia imperativa (nu suna frumos, dar nici nu este menit sa sune frumos) de a manipula. Cu totii, la randul nostru, am fost manipulatori si manipulati. Vom fi si in continuare. Celor care pot sa spuna ca nu sunt manipulati sub nici o forma, surpriza este de regula si mai mare: ”none are more hopelessy enslaved than those who falsely believe they are free” (nimeni nu este mai profund inrobit decat cei care au credinta falsa ca sunt liberi). Asadar, sa pornim de la premisa ca suntem totusi manipulati.

Cand vine vorba despre manipularea cu scop economic, cotele atinse sunt cu atat mai uluitoare. De la forme vizibile (preturi care se termina in .99 la promotii de genul reduceri de 50 % – buy one and the other at half price / 1+1 la jumatate de pret – desi reducerea este teoretic de 50 %, un simplu calcul demonstreaza ca aceasta este de 25 %), inserari de mesaje publicitare in frame-urile filmelor, companiile, bancile, de fapt, orice societate cu scop lucrativ, incearca sa ne convinga de veridicitatea celor afirmate. Din pacate, pentru noi, nu e mereu asa. De fapt, din pacate, de cele mai multe ori nu este asa…

In marketing, formula ”cumparator impulsiv” descrie tocmai aceasta stare de spirit, ilustrata si de David C. Korten…cumparam bunuri despre care auzim ca avem nevoie doar dupa ce vedem reclamele la televizor! Nu avem nevoie de tot ceea ce avem, dar ne place sa avem lucruri cat mai multe. De altfel, motivul este si unul psihologic, suntem un stat care a trait suficient in retinere, un stat in care portocalele si pepsi-cola se dadeau pe sub mana…asadar, nu suntem in totalitate de condamnat pentru atitudinea noastra consumerista. Totusi, cu timpul, vom deveni din ce in ce mai ”rafinati”, mai ”pretentiosi”, aspect pozitiv pentru imbunatatirea propriului standard de viata.

Manipularea este teoretizata stiintific la nivelul marilor corporatii – trebuie sa mentionam ca nu exista companie care sa nu apeleze la astfel de mici subterfugii. Am mentiona, ca exemple, cateva din legile manipularii: un exemplu ar fi legea insuficientei, care spune ca ”un bun este cu atat mai dorit cu cat acesta este prezentat intro cantitate insuficienta”. Sa ne gandim doar la promotiile care se termina mereu cu expresia ”in limita stocului disponibil”. Ca si clienti, suntem tentati sa achizitionam o cantitate cat mai mare, desi de fapt, nu avem nevoie de prea mult din acel bun. Atitudinea noastra de consumatori prin excelenta sfideaza legile ”utilitatii consumatorului”. Nu vom insista pe teorii complexe, ci vom incerca sa ramanem ancorati in exemplele practice.

Un alt exemplu prin care se incearca persuadarea si incurajarea consumului este dat de un alt principiu al manipularii, si anume cel al simpatiei. Simplu: la intrarea in orice companie respectabila – in cazul multinationalelor, cu atat mai mult – suntem intampinati de personal ”ales pe spranceana”, cu un zambet larg si disponibilitate pentru orice informatie. Simpatia functioneaza, oarecum suprinzator, din partea clientului, care, dovedit empiric, tinde sa fie mult mai receptiv, chiar mai rabdator, la vederea unei astfel de persoane. Ca sa nu mai spunem ca astfel de mici trucuri ajuta la fidelizarea clientilor. Companiile inteligente au inteles repede cat de importanta este imaginea in ochii clientilor, tocmai de aceea investesc foarte mult in obtinerea unui feedback pozitiv de la acestia. Ati vazut vreodata o persoana neatragatoare (termenul e vag, dar permiteti-mi aceasta rautate) la receptia unui hotel? La intrarea intro banca? Mentionam ca acest principiu, etic incorect, dar totusi, existent, este prezent inclusiv in procesul de recrutare si selectie al multor companii.

Cum am putea stopa acest proces, de joaca cu ”mintile noastre”? De fapt, stopat e prea mult spus, acest fapt fiind practic imposibil. Dar, impactul s-ar putea diminua. De pilda, informarea din mai multe surse: stiintific corect, de pilda, pretul corect al unui bun este dat prin consultarea a minim 3 oferte, inainte de cumparare. Practic insa, de cate ori facem acest studiu ”de piata”? Timpul este un element pe care nu il avem la dispozitie, din nefericire. Alt aspect: sa nu ne incredem in reduceri. Majoritatea comerciantilor cresc sensibil pretul bunurilor de-a lungul anului (o crestere de, sa spunem 20-30 % – empiric dovedit, cu precadere in industria de imbracaminte / incaltaminte), dupa care scad brusc preturile, pentru a vinde stocurile de marfuri ramase. Avand in vedere adaosurile ridicate practicate, in acest caz, comerciantul castiga. Dar, poate, cel mai important aspect ar fi un proces simplu de constiinta: oare chiar am nevoie de acest bun? Ce utilitate, ce satisfactie imi ofera? Ce beneficii obtin din consumul sau? De cate ori, nu cumparam, ”ca sa fie”? Asadar, nici noua nu ne-ar strica putin mai multa disciplina in ceea ce priveste cumparaturile. Mai ales ca traversam o perioada in care se pare ca autoritatile si clasa politica in general este preocupata de statistici: zeci de mii de someri? Nu conteaza, nu am depasit inca pragul de 1 milion. Din pacate, aceasta gandire este una extrem de limitata.

De manipulare nu putem scapa cu totul, ea incepe inca de la pliantele hypermarketurilor infundate in posta noastra saptamanal. Aceste spamuri de hartie nu mai sunt insa azi atat de detestate deoarece, prin contractarea timpului pe care il putem aloca cumparaturilor, se dovedeste ca, inevitabil avem nevoie de ele. Asta daca avem nesansa sa lucram zi-lumina. Si atunci, daca nu o putem elimina? La ce ajuta toate aceste cuvinte? Stiind ca suntem totusi manipulati, putem macar sa incercam sa exercitam un control asupra acestor tehnici si, in final, sa achizitionam bunurile de care avem cu adevarat nevoie.

Comentariu de Lucian Alexandru Danciu,  analist financiar si colaborator al Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu.

Via: http://economictimes.ro/manipularea-disputa-pentru-castigarea-clientilor/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+economictimesro+%28economictimes.ro+feed%29

Via: www.economictimes.ro

Investitorii de pe Bursa de la Sibiu coteaza euro la 4,3939 lei pentru decembrie, in timp ce pe Bursa de la Bucuresti derivatele pe cursul euro/leu plaseaza moneda europeana la 4,385 lei pentru finalul acestui an.

Valoarea tranzactiilor cu derivatele euro/leu cu scadenta in decembrie 2010 a ajuns in sedinta de azi de la BVB la aproape sase milioane de lei, acesta fiind cel mai ridicat rulaj inregistrat de acest instrument financiar.

Pentru luna septembrie, investitorii de la BVB au cotat moneda europeana la 4,33 lei pe unitat. In total, pe Bursa de la Bucuresti au inregistrate tranzactii cu instrumentele derivate avand ca activ suport moneda europeana, in valoare de 1,5 milioane de euro.

Aprecierea monedei unice europene a venit dupa ce Curtea Constitutionala a anuntat ca o parte din masurile de austeritate propuse de Guvern nu sunt constitutionale.

BNR a anuntat un pret de referinta de 4,2808 lei/euro, acesta fiind cel mai ridicat nivel al monedei unice europene din ultimele sapte luni. O rata superiora a fost publicata de banca centrala la 23 noiembrie 2009, cand euro a fost cotat la 4,2809 lei.

Sursa: http://economictimes.ro/moneda-europeana-castiga-teren-in-fata-leului-investitorii-vad-euro-la-44-lei-in-decembrie/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+economictimesro+%28economictimes.ro+feed%29

Ioana Dobre

Luna iulie se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, pe aproape întreg teritoriul agricol al tarii. Pe parcursul lunii august se va mentine o vreme mai calda decât în mod obisnuit în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Sub aspect pluviometric, în luna iulie cantitatile de precipitatii vor fi în general deficitare comparativ cu cerintele fata de apa ale speciilor prasitoare în aproape toate regiunile agricole, exceptând zonele centrale si nordice, unde acestea vor putea fi apropiate de valorile medii multianuale lunare.

Pe parcursul lunii august se prognozeaza ploi locale cu caracter de aversa, însotite de descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vântului în aproape toata tara. Totodata, cantitatile de apa vor fi apropiate de valorile medii multianuale în majoritatea zonelor de cultura, iar în sudul si sud-estul tarii, precipitatiile se pot situa sub normele climatologice lunare.

Via: http://www.recolta.eu/estimari-agrometeo-luna-iulie/

Ministerul Agriculturii va finaliza, în luna iulie, o noua strategie pentru sectorul irigatiilor din România, realizata în colaborare cu Banca Mondiala, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru.

Potrivit acestuia, noua strategie va fi adaptata si ajustata în functie de situatia concreta din sector, de unde au disparut subventiile din 2010.

“Recent, a fost inaugurata o parte dintr-un programul de reabilitare derulat înca de anii trecuti cu BM în zona Dabuleni”, a mai spus ministrul Agriculturii. Acesta a precizat ca, în acest an, au fost contractate pentru irigat peste 413.000 hectare de culturi agricole, desi producatorii agricoli nu mai beneficiaza de subventii pentru efectuarea irigatiilor. Ministrul a adaugat ca va încerca sa obtina pentru fermieri contractarea unei energii electrice mai ieftine pentru sistemul de irigatii, dar deocamdata nu s-a concretizat nimic. În tariful anual de livrare a apei, energia electrica reprezinta circa 80-85 la suta din acest tarif.

Via: http://www.recolta.eu/o-noua-strategie-pentru-sectorul-irigatiilor-din-romania-din-iulie/