by Nature
by Nature

Main menu:


Dana Bucur agribusiness expert

Articole recente

Categorii

Cuvinte cheie

Comentarii recente

Solutii agricole de business

Organic Romania - 22 - 23 noiembrie 2010, Sibiu

Organic Romania – Intilnire Internationala privind Produse Alimentare, Produse Nealimentare si Marfuri Ecologice in Sibiu, Romania
22-23 Noiembrie 2010

Organic Romania este o intilnire la nivel inalt pentru comercianti, fermieri si organizatii care activeaza in domeniul produselor alimentare, produselor nealimentare si marfuri ecologice. Axandu-se pe piata interna a Romaniei si dezvoltarea ei durabila, precum si pe pietele de import si export al produselor ecologice, la eveniment vor lua parte participantii din Romania si alte tari Europene.

Intilnirea a avut loc in frumosul oras Sibiu, care este situat in mijlocul Romaniei si care in 2007 a devenit Capitala Culturala Europeana. Evenimentul s-a desfasurat in doua limbi: Romana si Engleza.

Pentru mai multe detalii: http://ekoconnect.org/index.php?option=com_content&task=view&id=97&Itemid=110

De ce impozitele din România sunt tembele iar cota unica e o gluma. Solutii

Via: http://www.riscograma.ro

O cota unica de 10% si TVA de 15% – propunerea liberalilor via Patriciu – sunt apetisant dar e nerealiste. Nu pentru ca statul n-ar rezista la noile niveluri de încasari, ar rezista bine-mersi. Ci pentru ca adevarata povara fiscala e în alta parte.

Adevarata povara fiscala este costul muncii. Cota unica a fost praf în ochi. În cazul impozitului progresiv, salariul net era cu putin sub jumatate din costul angajatorului. Acum, este cu putin peste jumatate. Tot aia!

De aici, doi piloni, unul mai vicios ca altul:

I. Taxele mari încurajeaza evaziunea, pentru ca angajatorii si angajatii nu percep vreun beneficiu în a împarti banii pe jumatate cu statul.

II. Taxele mari OBLIGA la evaziune, pentru ca daca firma A alege sa plateasca toate contributiile are un dezavantaj competitiv devastator comparativ cu firma B, care alege sa le sara.

Cum ar putea sa arate sistemul fiscal pentru a rezolva ambele probleme? Taxele trebuie sa fie nu atât mici, cât bine balansate. Iar cercul se închide daca ele sunt ipotecate înca de la colectare: contribuabilul stie exact pentru ce plateste, iar beneficiarii stiu clar pe ce se bazeaza. Un exemplu:

1. 25% impozit pe venit. Singurul, si fara deductibilitati! El devine principala sursa de contributii pentru fondul public de pensii, în locul contributiei la asigurarile sociale. Pentru o vreme, încasarile  vor fi putin mai mici ca pâna acum: 6% din PIB în loc de 7%, cât se strânge din CAS. Însa angajatii vor fi stimulati si motivati sa-si declare veniturile, pentru ca acum doar pensia lor mai depinde de asta.

2. 25% impozit pe profit (fara impozit separat pe dividende, pentru simplificare). Pentru companii, efortul ar fi nul, pentru ca tocmai au economisit un sfert din fondul de salarii. S-ar strânge 3% din PIB (fara de 2,4% cât se întâmpla la nivelul de 16%). Banii sunt suficienti pentru alocatii, indemnizatii de somaj, pensii sociale si chiar pentru a compensa o parte din deficitul sistemului public de pensii. Iar în cazul profitului, argumentul redistribuirii avutiei este cel mai usor de acceptat pentru patroni.

3. 25% TVA. Da, România ar putea sa mearga aici la maximum admis de UE, pentru ca TVA reuseste sa cuprinda si o buna parte din economia neagra. Iar cu un impozit pe venit mai mic, salariatii platitori nu vor sim?i eventualele scumpiri. La cota de 19%, statul aduna din TVA 6,8% din PIB. La 25%, dupa calculul strict aritmetic încasarile ar urca la 9% din PIB. Bani suficienti cât sa asigure finantarea educatiei si a sanatatii, în cote egale. Iar când stii ca la fiecare suta de lei cheltuita zece lei merg la educatie si zece la sanatate, parca e mai usor sa ceri bon.

Administratia ramâne cu banii din taxele pe proprietate (0,7%), redevente (0,4%) accize si taxe vamale (3,2%), si cu veniturile nefiscale (2,9%). În total, 7,2% din PIB, adica mai mult decât suficient pentru a tine functionarimea, politia, armata si pentru a mai repara si din drumuri. Trebuie doar ca administratia centrala si cele locale sa gaseasca un algoritm optim prin care sa împarta banii.

Sursa: http://www.riscograma.ro/2444/de-ce-impozitele-din-romania-sunt-tembele-iar-cota-unica-e-o-gluma-solutii/

Agricultura, un aliat împotriva încalzirii globale

Autor: Traian Dobre

Via: http://www.lumeasatului.ro/agricultura-un-aliat-impotriva-incalzirii-globale_l381.html

Parlamentarii europeni considera ca agricultura poate fi un aliat important împotriva încalzirii globale. Conform estimarilor, acest domeniu are un aport de aproape 9% din emisiile de gaze cu efect de sera si dioxid de carbon ale UE. Însa, în acelasi timp, agricultura este expusa consecintelor încalzirii globale. Stéphane Le Foll (Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, Franta) ne-a explicat care sunt pasii necesari pentru o politica agricola mai ecologica.

Ne schimbam alimentatia?

În opinia sa, schimbarile în obiceiurile de consum sunt deja remarcabile si vor continua în viitor. De exemplu, consumam din ce în ce mai putina carne, desi Le Foll nu este în favoarea eliminarii acesteia din alimentatie. Însa este de acord ca trebuie sa ne mentinem o alimentatie diversificata.

„A existat un moment în trecut când unii dintre noi credeau ca vom ajunge sa consumam pastile cu continut de proteine. Îmi aduc aminte de aceste previziuni, când ne imaginam indivizi care consumau în fiecare zi pastile cu continut de proteine din cutii mici, iar acestea le erau de ajuns“ – a afirmat europarlamentarul.  Domnia sa considera ca viitorul va reprezenta o revenire la un regim alimentar foarte divers, care va încuraja mai degraba ideea mesei ca modalitate de interactiune între indivizi.

Vom avea suficienta hrana pentru toata lumea?

Estimarile arata ca, pâna în 2050, populatia va creste cu trei miliarde. Domnia sa crede ca este foarte posibil sa putem asigura tuturor hrana necesara, cu conditia dezvoltarii modelelor de agricultura. De 20 de ani, anumite regiuni specifice ale globului sunt specializate în hranirea întregii planete, însa acest lucru nu mai functioneaza. Prin urmare, combinatia între capacitatea de productie a agriculturii si protejarea mediului înconjurator va permite elaborarea unor noi modele de productie, a opinat Le Foll.

Cum pot contribui agricultorii la eforturile de atenuare a încalzirii globale?

Parlamentarul european ne-a spus ca agricultura are doua obiective majore în acest sens. În primul rând, trebuie sa se reduca emisiile de gaze cu efect de sera si sa se consume mai putina energie fosila. În al doilea rând, agricultura trebuie sa promoveze stocarea carbonului în sol, care poate fi realizata prin acoperirea vegetala a solului si fixarea carbonului în plante, prin intermediul fotosintezei si prin capacitatea solului de a functiona ca rezervor.

„Trebuie luat în considerare ca, în prezent, în Europa exista 70 miliarde tone de carbon sechestrate în sol. Acest numar este echivalentul a 30 ani de stocare pentru toata Europa“, a precizat Le Foll.  În opinia sa, în momentul de fata nu avem o politica de tranzitie spre o agricultura ecologica. O astfel de strategie trebuie pusa în aplicare cât de curând, prin reorientarea spre modele de productie durabile, care favorizeaza fotosinteza si care mentin capacitatea solului de a depozita carbon.

Reabilitarea sistemului de irigatii in Romania

AVEM NEVOIE DE LIDERI IN AGRIBUSINESS?

Va invit sa accesati sondajul LinkedIn http://polls.linkedin.com/p/82543/pmqjq.

Copyright © 2009-2011 Dana Bucur