by Nature
by Nature

Main menu:


Dana Bucur agribusiness expert

Articole recente

Categorii

Cuvinte cheie

Comentarii recente

Resurse umane

Dana Bucur, antreprenor: „Ajut pe oricine vrea sa investeasca în domeniul agricol”

Dana Bucur a acordat un interviu comunitatii Active Watch in februarie 2011. Acest interviu a fost preluat de capital.ro in iunie 2011 si de Thinking Outside The Box - totb.ro. Iata intregul interviu mai jos. Subiect: dezvoltarea rurala si comunitatile durabile.

Dana Bucur are 17 ani de experienta în domeniul agricol. Uneori a muncit si câte 14 ore pe zi fara întrerupere. A început de jos, dar a ajuns sa ridice de la zero o ferma agricola, iar acum are propria afacere de agribusiness si ofera consultanta agricola, inclusiv în domeniul agriculturii durabile, ecologice. A absolvit Facultatea de Comert, un master în Managementul Calitatii si a obtinut apoi doua MBA-uri (unul în tara si altul în Marea Britanie) în agribusiness. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care redactia comunitatii durabile a decis sa-i solicite un interviu.

Reporter: Cu ce probleme se confrunta agricultura?

Dana Bucur: Nu exista brand, nu exista stil în domeniul agricol. Avem nevoie de stil si aici. Da, nu exista educatie, nu exista informatii, sunt foarte multe lucruri de lucrat acolo jos, la fundatie.

Rep: Vorbiti de tara noastra sau e o problema generala în domeniul agricol?

D. B: Este o problema generala în spatiul agricol. Cu atât mai mult în România, mai ales ca nu este sustinuta macroeconomic. Avem nevoie de o masa critica a performerilor. Societatea agricola din România este formata din câtiva moguli agricoli si nimic. Avem nevoie de oameni catalizatori, cum le spun eu. De oameni cu viziune, dar si cu dinamica, de actiune. Ei lipsesc în spatiul macro si microeconomic. În România, aparatul public are nevoie de un concurent, de un competitor. Altfel, vom ramâne în continuare la cheremul unui aparat birocratic de stat iar acolo sus nu exista structura, nu exista sincronizare, osmoza. Ar fi nevoie de ceea ce numim „buffer”, un fel de intermediar, o zona tampon între cei cu stricte necesitati, nevoi si politicieni.

Un alt subiect de interes pentru mine în domeniul serviciilor, la care tin foarte mult, este partea de training, de învatamânt, asupra careia reflectez foarte mult în ultima vreme si încerc sa creez programe educative pentru diferite niveluri universitare sau postuniversitare.

Ce e durabil pentru tarani

Rep: Când mergeti în mici comunitati rurale, cum le explicati oamenilor de acolo agricultura durabila si ecologica, cum pledati pentru ele?

D. B: În primul rând, e foarte important sa-i întreb pe oameni cine sunt ei, ce fac, daca vor sa faca agricultura si daca vor si alte forme de agricultur?. Tangential aduc în discutie termenul de agricultura durabila, pentru ca ei se lovesc de probleme existentiale în agricultura, precum faptul ca nu-si primesc subventiile, ca nu au bani de input-uri, ca nu au unde sa-si directioneze produsele. Deseori, pentru ei agricultura durabila sau cea organica este o chestiune de nisa, ceva high-class.

Agricultura ecologica înseamna ecologie. Ecologie înseamna, în final, sa iei în calcul toti factorii de mediu si sa-i tratezi armonios. Ceea ce, daca nu facem întâi cu noi însine, nu putem sa facem cu mediul nostru de viata. Ecologia înseamna organic, natural, naturist, înseamna sa folosim cât mai putine pesticide sau chiar deloc, înseamna sa nu intervenim mecanic în anumite spatii si multe alte lucruri.

Agricultura durabila înseamna o agricultura nu doar pentru copiii nostri, ci si pentru nepotii nostri si asa mai departe. O agricultura care sa traiasca, în termeni simpli.

Rep: Ce s-ar întâmpla daca oamenii din comunitatile rurale ar fi mai receptivi?

D. B: Ar fi cu totul altceva, în primul rând pentru ca si-ar apara drepturile. Dar marea majoritate din spatiul rural se confrunta cu lipsa canalizarilor, cu probleme legate pâna si de curentul electric. E greu sa traiesti în spatiul rural, când nici macar infrastructura nu exista. Tinerii se îndreapta catre spatiul urban sau pleaca din tara. Daca nu exista o politica autentica, o viziune, o strategie bine pusa la punct, o vor face, probabil, strainii cu bani, cu know-how.

Rep: Ati spus la un moment dat ca pledati pentru echilibru când vine vorba de agricultura durabila. La ce va refereati?

D. B: E vorba de faptul ca, de exemplu, constat în momentul de fata un curent care sper sa fie înabusit, din cauza caruia preturile produselor care provin din agricultura ecologica sau durabila sunt fantastice. Si toata lumea, dintr-o data, a capatat asa un interes pentru acest domeniu doar în scop comercial. Nu întotdeauna se respecta cu strictete standardele de calitate ale agriculturii durabile si ecologice. Oamenii vor sa câstige astfel timp, sa scoata cât mai repede produsele pe piata, sa puna mâna pe acest pret foarte bun, care se poate ca în scurt timp sa nu mai fie valabil.

Rep: Care este riscul pe termen lung?

D. B: Acest comportament poate produce un mare dezechilibru. Vor ramâne fara finante, nu vor mai avea capacitatea sa produca, se îndreapta catre ceva care pe termen lung se va pierde.

Ce înseamna sa înveti de la altii

Rep: Povestiti-mi câteva lucruri despre traseul dumneavoastra profesional.

D. B: Am peste 17 ani de experienta profesionala. Pâna în 2006 am fost angajata în institutii de stat sau private. Am lucrat în foruri academice, universitare. Am pornit de jos, încet-încet, nu am ars etape, am trecut de la functia de asistent la director, apoi director de birou si asa mai departe. Am intrat în punctele de lucru, cum se numesc activittaile specifice agriculturii, am ridicat ferme de la zero, asa cum se întâmpla acum; te duci în comunitatea rurala, traiesti acolo pentru o saptamâna, doua, trei, o luna, doua trei, pâna esti acceptata cultural si social de oamenii locului. Manânci ca ei, vorbesti ca ei, dormi ca ei, îti petreci timpul liber ca ei, dupa care, în momentul în care esti acceptat, lucrurile vin de la sine.

Pâna în 2006 am avut dârzenia sa lucrez international inclusiv pe tractoare. Stiu sa lucrez pe un tractor, dar stiu sa fac mult mai multe. Am lucrat în Marea Britanie, am lucrat în Australia de Vest si în alte tari ale Europei, unde am învatat foarte multe, de la elementele de baza ale unui business, pâna la a face bani cu adevarat, pâna la a pretui un brand si a fi mândra de o atitudine profesionala si, deci, de valoarea adaugata pe care tu o aduci fata de entitatea pentru care lucrezi.

Rep: Înteleg ca a fost importanta experienta de a lua contact cu alte tari.

D. B: Datorez foarte mult experientei în strainatate, fata de care ma înclin foarte tare. Am avut o mare sansa sa lucrez în spatiul anglo-saxon, unde banul se face foarte greu, se munceste foarte mult, uneori muncesti chiar si 14 ore fara sa manânci ceva, fara sa-ti poti permite prea multe lucruri. Dar asta m-a calit foarte mult si de aceea nu cedez usor, sau nu cedez deloc. Muncesti mult. Sacrifici viata ta personala, week-end-urile, sarbatorile, drepturile tale. Am vrut sa finalizez un doctorat, însa a trebuit sa-l întrerup, pentru ca nu mai puteam sa fac fata. Sunt anumite repere la care renunti sau pe care le pui deoparte temporar. Nu voi mai plati pretul asta de acum încolo.

Rep: Si de la australieni ce ati învatat?

D. B: Am trait si am muncit printre ei trei ani, în câteva reprize. Ei apreciaza foarte mult efortul, oamenii muncitori. Am lucrat nu doar în productie, ci si în servicii, în consultanta si management. Oamenii sunt foarte deschisi, ascultatori, au aceasta cultura de a te încuraja, de a se oferi sa te ajute. Când mi-am dezvoltat abilitatile si m-am adaptat conditiilor si mentalitatii locale si am venit cu idei, mi le-au acceptat, m-au impulsionat. Valorizeaza creativitatea si entuziasmul. Noi suntem destul de încorsetati, de rigizi. Acolo, spatiile sunt deschise, în pauzele de lucru oamenii ies, vorbesc, manânca, se bucura de soare, de flori, de culori. Apoi se întorc în birouri, într-o atmosfera destinsa în spatiul profesional. Se pledeaza pentru comunitate, pentru grup.

Antreprenor în consultanta

Rep: Din 2006 a?i pornit propria afacere, AgriManagement(.ro). În ce consta acest proiect?

D. B: M-am lansat în spatiul online agricol, unde prezenta jucatorilor agricoli este aproape inexistenta. Din 2006 pâna în 2010 am lucrat în continuu în acest univers online si, în paralel, am încercat sa ma dezvolt international. Propulsarea a avut loc mai întâi international, unde am fost foarte bine primita si mi-au fost apreciate competentele. Gratie acestui fapt, în momentul de fata portofoliul meu de clienti cuprinde, în 99% din cazuri, clienti din comunitatea internationala.

AgriManagement ofera consultanta agricola. Ajut pe oricine vrea sa investeasca în domeniul agricol. Dincolo de acest aspect, ajut pe oricine are nevoie de ajutor în domeniul agricol, fie ca este vorba de vegetal, fie ca este vorba de zootehnie, fie ca e vorba de productie efectiva sau de servicii.

Rep: Ce v-a determinat sa dezvoltati o afacere în România?

D. B: Întrebarea asta o primesc adeseori. Când am fost în Anglia, în Australia, în Franta, în Germania, în Italia, în Spania, ici si colo am putut sa regasesc valente ale vietii din România. Acolo mi-am creat o identitate profesionala, o identitate de business. Este foarte important sa lucrezi international, pentru ca majoritatea marilor jucatori de piata din România sunt straini si îti demonstrezi competentele dovedindu-le ca le-ai catalizat international.

Dar îmi lipsea ceva. Acolo unde te nasti se impregneaza adânc niste imagini în memoria celulara. Ori le lasi sa te domine, ori le domini tu. Eu le-am lasat sa ma domine. Radacinile m-au adus înapoi. Vreau sa îmi ajut tara si sa-mi ajut oamenii si sper sa ajung acolo.

Rep: Cine face parte din echipa dumneavoastra?

D. B: Sunt oameni care au de-a face cu domeniul agricol si care sustin foarte bine aparatul financiar-administrativ. Colaborez cu oameni cu pregatire în agronomie, agribusiness, management si marketing.

Agricultura online

Rep: Ati spus ca desfasurati, printre altele, activitati online. Pe ce se centreaza acestea?

D. B: Din când în când, aduc în discutie diferite subiecte, în functie de grupul online la care sunt afiliata. Ma adaptez la interesele comunitatii online si încerc sa vin cu partea mea de expertiza sau sa mediez relatii între experti si asa mai departe.

Alteori, eu lansez anumite subiecte si creez acest dialog, care, în alte conditii, aproape ca lipseste cu desavârsire, pentru ca noi, cei din spatiul agricol, suntem foarte prinsi, ocupati cu munca propriu-zisa. Vorbim, de exemplu, despre care este infrastructura de lucru în România, care sunt oportunitatile de investitii, de ce sa învesteasca în România si nu alta tara, cum putem creste gradul de performanta într-o ferma de pâna în 50 de hectare, zone unde se cauta investitori etc.

Rep: Exista astfel de comunitati agricole online si în România?

D. B: În ultima vreme au început sa fie si românii interesati de acest aspect, dar, pâna de curând, exista prea putin interes în aceasta directie. Mai degraba multinationalele sunt active online si fac schimb de opinii si de informatii. În spatiul international, oamenii fac de 10 ani lucrul asta.

Rep: Va extindeti portofoliul discutând online cu potentiali clienti?

D. B: Este unul dintre elementele asupra carora ma concentrez, însa nu este singurul. În spatiul agricol cea mai buna solutie înca este sa te vezi fata în fata cu oamenii, mai ales în România, inclusiv cu jucatorii strsini care au intrat în România.

Rep: Ce cauta clientii cel mai adesea din expertiza dumneavoastra? De ce au nevoie cei mai multi?

D. B: Oamenii vin catre mine fie cu o întrebare de baza, fie cu o necunoscuta, fie cu un strigat de ajutor. Ca exemplu, atunci când nu stiu cum sa-si fundamenteze foarte bine bugetul de venituri si cheltuieli ca sa iasa pe profit, îi pot ajuta. Sau, daca vor sa creasca valoarea unei mici initiative, sau sa creasca valoarea propriului business, sau sa gaseasca preturi mai bune pentru produsele lor. „Am o entitate mai mare, lucrez o suprafata mai mare. Oare pot rezista pe piata pe termen lung, de unul singur, sau este nevoie de un partener? De unde pot cere o astfel de opinie?” – oamenilor care vin la mine le pot oferi câteva alternative la astfel de întrebari. Pot pune în legatura furnizori si clienti. Încerc sa fiu prezenta peste tot acolo unde este nevoie. Asta e cel mai important lucru.

Acest interviu face parte din colectia de resurse a comunitatii durabile, prima comunitate de practica pentru dezvoltare durabila din România. Comunitatedurabila.ro îsi propune sa ofere celor interesai un instrument colaborativ de învatare pentru dezvoltare durabila si reuneste în acest sens experti si manageri de proiecte din domenii diverse, cu totii interesati sa dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeste în oameni!” initiat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta în parteneriat cu ActiveWatch si implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

Comunitate durabila
Reporter Active Watch: Maria Popa
Din partea: Active Watch, Romania
Data: februarie 2011
Interviu preluat de capital.ro in iunie 2011

Marile greseli ale liderilor

Va invit sa dati curs propunerii mele de a urmari resursa mentionata mai jos.

De data aceasta sunt aduse in discutie marile greseli - de altfel umane - pe care le fac unii dintre lideri, indiferent de domeniul de activitate.

Una dintre ele este -bat-o vina- faptul ca liderii ajung sa nu mai reprezinte interesele societatii care i-a contractat/angajat, lucru de altfel comun printre angajati de asemenea.

Vizionare placuta! Si reflectati…

Sursa: http://www.innovatrs.com/blog/the-biggest-mistake-in-leadership/

Criza a schimbat modul în care se fac afacerile

Autor: Georgiana Antofie

Sursa: CAPITAL

Noua filozofie a businessului va consta în crearea de produse de criza. Talentele vor migra dinspre domeniile financiare, iar profilul managerului se va schimba si el.

„Noua filozofie a businessului de succes este de a crea produse de criza, care va reflecta tot mai putin statusul si va acoperi nevoile reale ale oamenilor”, a explicat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România. Mai mult, lumea se va orienta spre a face bani economisind, nu risipind resurse.

„Multe dintre vechile modele de afaceri, suprastructurate, supracontrolate si supragestionate nu îsi mai regasesc cadenta în noua normalitate de afaceri si probabil ca vor fi fortate sa se reinventeze sau vor disparea”, a spus Razvan Soare, managing partner la Gerissen Strategic Solutions. El crede ca viitorul va apartine celor care vor sti sa se reinventeze si organizatiilor flexibile.

Adrian Volintiru, CFO Marexin, este de parere ca actuala criza ne-a trezit brusc la realitate. “Prezentul ne forteaza sa ne gasim confortul în afara a ceea ce teoria ne învatase a fi expresia unei zone de confort. Noua normalitate în afaceri ne obliga sa concepem noi modele pragmatice capabile sa raspunda unui mediu plin de provocari, si redescoperim originea plusvalorii create de procese simple si usor de adaptat chiar si în combinatii complexe”.

Florin Pogonaru sustine ca, în perioadele urmatoare, vom vedea o migrare a talentelor dinspre domeniile financiare spre altele. „Daca, pâna acum, talentele au fost atrase masiv de domeniul financiar, unde se faceau venituri extraordinare, lucrurile astea nu se vor mai întâmpla în viitor”.

În opinia lui Pogonaru, o problema a mediului de afaceri românesc este ca multi oameni au facut bani din speculatii. „Exista doua mari valuri speculative. Cei care au facut bani din privatizari si cei care au facut bani din afaceri imobiliare”.

În noul context de business, atitudinea managerilor se va schimba. “E previzibil ca profilul noului manager va fi nu atât de mascul alfa, ci de un individ care capteaza energii în mod real în jurul lui si reuseste sa galvanizeze echipa de dragul de a face aceste lucruri si nu numai pentru bani si bonusurile pe care le-ar putea lua el”, a explicat Pogonaru. De asemenea, acestia vor avea un accentuat spirit de echipa si vor fi mai altruisti.

„Deschiderea aratata în întelegerea noii normalitati de afaceri va reprezenta elementul definitor al separarii învinsilor de învingatori, a celor ce vor constitui statistici de cei ce vor fi exemple de urmat”, a explicat Adrian Volintiru, CFO Marexin.

Razvan Soare considera ca, în business, prezentul nu mai înseamna neaparat atragerea de noi clienti (desi aceasta ramâne în continuare o tinta de business ideala), ci pastrarea celor existenti. „Supravietuirea prezenta si consolidarea unui potential success în viitor va tine cont si de abilitatea de reinventare de sine, de inovare a plusvalorii pe care o aduci unui client, de capacitatea de a-l pastra pe acesta lânga tine, de a construi cu adevarat un parteneriat cu acesta, menit a securiza un viitor sustenabil si predictibil al afacerii tale”, încheie acesta.

Intregul articol va invit sa il cititi pe: http://www.capital.ro/index.php?section=articol&screen=index&id=130208&newsletter_link=1&utm_source=newsletter_saptamanal&utm_medium=email

EDITORIAL IULIE 2009 - Creativitate si generatiile de maine

Va invit sa accesati linkul de mai jos. Veti intra in contact cu mesajul transmis de Sir Ken Robinson, un mesaj legat de creativitate, oameni, copii, educatie, barbati si femei, evolutie umana. Util noua tuturor. Vizionare placuta!

http://www.personalitatealfa.com/blog/creativitatea-trasatura-de-personalitate-ce-iti-va-imbunatati-enorm-calitatea-vietii/

AGRI CARIERA SI APTITUDINI

Acest articol il scriu din dorinta de a ajuta pe toti cei care vor sa se indrepte catre o cariera in domeniul agricol.

Cine isi doreste o cariera in mediul agricol din Romania sau de oriunde din lume?

Domeniul acesta acopera, spre exemplu, ocupatiile in care puteti fi activi fizic si care necesita aptitudini de natura vizuala si/sau mecanica. Fie sunteti cantonati pe obtinerea unor rezultate concrete fie ca doriti sa va folositi experienta si judecata pentru a intelege mediul si a interactiona cu el. De obicei oamenii implicati in activitatea unei ferme sunt niste solitari, pregatiti sa lucreze in conditii dure si chiar periculoase cateodata. Asadar am discutat aici despre un domeniu de interes / motivatie fizic. Pe cine regasim aici? Fie un fermier sau un padurar.

Oamenii inclinati spre latura de business sunt cei care conduc o afacere ca si cum ar fi a lor, indiferent daca lucrurile stau sau nu asa. Responsabilitatea si recompensele pentru acest tip de cariera includ toate riscurile asociate esecului de a nu indeplini asteptarile pe care oamenii le au fata de dumneavoastra si promisiunile specificate sau presupuse pe care le-ati facut. Evident aici e nevoie de calitati ca vointa si ambitie. Indiferent de dimensiunea afacerii in care lucrati sau pe care o aveti, atributele esentiale continua sa ramana capacitatea de a sesiza o oportunitate si vointa de a reusi. Consilierul de afaceri sau cel de management, managerul de proiect sau negociatorul sunt cateva exemple din aceasta categorie.

Si iata ca avem un nou tip de cariera, un mix al activitatilor de business cu cele fizice. Acest lucru inseamna ca sunteti o persoana practica, care determina realizarea lucrurilor sau care este deprins sa faca in mod direct cele mai multe lucruri.Cum se intampla cu managerul de ferma.

Pare ca aspectul legat de creativitate nu are ce cauta in  domeniul nostru agricol. Nimic mai fals. Fie ca suntem implicati in muncile campului ori in administrarea de date si activitati ori in parteneriate cu reteaua noastra de clienti si furnizori, creativitatea o putem manifesta din plin: de la o noua abordare inteligenta (tendinta catre simplificare etc) pana la o noua propunere de recompensare a celor care merita sau proiectarea unui nou sistem de gestionare a datelor. Nimic mai simplu!

Sa tinem cont insa ca orice om care stie ce vrea, are credinta in sine si detine realmente potentialul cu pricina va avea succes. Tineti mereu in priza atentia voastra indreptata catre intrebari de genul:
•    Care sunt atuurile si slabiciunile mele, in ce fel se asociaza ele cu o cariera?
•    Am aptitudini de care nu tin seama?

Dar ce sunt aptitudinile? Acestea se refera la potentialul din noi, care nu neaparat este atins in timpul prezent. Iar aptitudinile relative ale oricarora din noi au sens doar in relatie cu ceilalti.

Voi continua sa ating acest subiect si in viitor in masura in care va trezi interes. Asa incat astept sa imi scrieti ce gasiti util in acest articol. Contez pe feedback-ul vostru.

Copyright © 2009-2011 Dana Bucur