Via: www.naturalia.ro

Alimentatia moderna, cu toate greselile ei, adica folosirea îngrasamintelor chimice, a insecticidelor si erbicidelor, aditivilor în produsele finite, a organismeleor modificate genetic, a zaharului, a alimentelor rafinate, abuzul de carne si grasimi, a metodelor nenaturale de conservare- a dus inevitabil la modificarea indicatorilor de sanatate, la schimbarea patologiei, în ultimul secol.

Majoritatea specialistilor nutritionisti sunt de acord ca schimbarile esentiale în alimentatia secolului XX sunt responsabile de frecventa unor boli specifice acestui secol.
Exemplificare :
Dupa British Medical Association (Bolnavul ca victima 24) expunerea la pesticide determina :
1. Carcinogenitate (predispozitie spre cancer);
2. Mutagenitate (agresiune asupra materialului genetic).
3. Teratogenitate (efecte nocive asupra fatului).
4. Alergie.
5. Diferite sindroame neuropsihice

Dupa Sleinuger 10-20 % din populatia SUA au reactii alergice la alimente iar alergia la laptele de vaca apare într-un procent de 0,3-7,5 %;

J. Seignal face remarca ca populatia care emigreaza risca sa faca bolile din noua regiune; populatia care se accidentalizeaza, de exemplu, face boli degenerative: arteroscleroza, cancer, boli de metabolice, boli auto-imune, osteoporoza.

Dr. Gene Spiller comunica statistici conform carora în tarile unde se consuma cantitati mari de grasimi, si cantitati mici de fibre, cereale si legume, frecventa cancerului de sân si colon este ridicata.

Mark Bricklin editor al Natural Healing and Nutirtion, 1990 (vezi editia) scrie ca abuzul de grasimi este în cresterea frecventei cancerului de sân, colon si prostata. Dupa parerea autorului circca 40 % din caloriile americanilor provin din grasimi.

Aveline Kushi si Wendy Esko coreleaza obiceiurile alimentare regionale cu harta cancerului.

Dupa o analiza a 44 tari autorii ajung la concluzia ca cea mai redusa incidenta a cancerului este în tarile unde se pastreaza dieta traditionala (porumb, orez, soia, grâu) cea mai ridicata incidenta a cancerului este în tarile europene, America, Australia- adica acolo unde se foloseste pe scara larga alimentatia moderna.

În urma cu 20 de ani, treisprezece cercetatori de la National Academy of Science ajung la concluzia ca 30-40 % din cazurile de cancer la barbat si 60 % din cazurile de cancer la femeie, sunt legate de abuzuri alimentare, în special, grasimi saturate.

Dr. F. de Waard analizeaza incidenta cancerului în Olanda în perioada celui de al doilea razboi mondial: numarul de cazuri au scazut cu 35 pâna la 60 % în diferite regiuni ale tarii; aceasta scadere coincide cu perioada unei diete sarace în grasimi animale si carne, si bogata în pâine integrala (fibre) si vegetale.

Un grupaj de 6 studii prospective si 24 studii epidemiologice demonstreaza (The Q) ca vegetarienii au rata mult mai mica a hipertensiunii arteriale. Un alt studiu a evidential nivelul lipidelor în sângele vegetarienilor comparativ cu alte loturi hranite cu alte variante: -vegetarienii au niveluri scazute ale colesterolului; -consumul de carne a dus la cresterea rapida a colesterolului; -consumul de peste a fost indiferent; -consumul de lactate si oua, a dus, de asemenea la o crestere a lipidelor. Un alt studiu comunicat de Gene Spiller (vezi este interesant si semnificativ prin faptul ca dovedeste legatura dintre nivelul mediu al colesterolului în sânge si patologia din tarile cu alimentatie traditionala si alimentatie moderna; ei gasesc urmatoarele valori medii populationale: China –157 mg%, Califronia-203 mg%, Scotia –238 mg%; Finlanda 238mg%.
Norman si Ruth Jervis sunt de parere ca occidentalii consuma cu 50% mai multe proteine decât are organismul nevoie si asta ar explica cel putin numarul mare de cazuri cu boli reumatismale dar si o parte din patologia hepatica si renala.

Lucrarile lui Mc Carrison citate de aceeasi autori sunt interesante prin faptul ca încearca sa identifice relatia între patologia moderna si renuntarea la alimentul integral. Autorul este de parere ca renuntarea la alimentul integral a crescut îngrijorator în Europa si America de Nord frecventa bolilor degenerative, non-infectioase (carii dentarem obezitate, reumatism, sindroame alergice, constipatie, cancer de colon, diverticuloza, cardiopatie ischemica, afectiuni neuropsihice, anomalii congenitale, diminuarea sau absenta lactatiei materne).

Denis Burkitt ) înca acum 30 de ani a demonstrat pe baza unor statistici largi ca frecventa cea mai mare a cancerului de colon este în tarile cu alimentatie rafinata si continut sarac de minerale.

În strânsa legatura cu aceste observatii, autorul demonstraza pe baza unor studii de fiziopatologie ca la populatiile primitive din Africa care consuma alimente integrale si minerale din abundenta, timpul dintre ingerarea alimentelor si evacuarea rezidurilor este de circa 35 ore, în timp ce la elevii unui internat englezesc care consuma exclusiv alimente rafinate, timpul acesta este de 89 ore (de doua ori si jumatate mai lung).

W. Schultz-Fiese face observatia ca femeile japoneze soi eschimose nu faceau în regiunile natale cancer de sân, în schimb de când au renuntat sa-si alapteze copii, au început sa faca aceasta forma de cancer si statisticile se apropie de tarile europene.

Dupa o statistica a lui Haldermann publicata de W. Schultz-Friese femeile obeze fac mai frecvent cancer uterin si diabet.

Toate statisticile demonstreaza ca în tarile zise civilizate consumul de alcool a crescut în ultimele decenii.

Astfel s-au putu face analize statistice si s-a demonstrat ca la alcoolici cancerul de esofag este de 25 ori mai frecvent decât la cei care nu consuma alcool (Friese).

În Tirolul de Nord exista o localitate unde se consuma în cantitati mari slanina afumata; aici cancerul gastric reprezinta 40% din totalul tumorilor diagnosticate.

În masura în care lipsa Magneziului este implicata în boala ischemica coronariana atunci trebuie sa remarcam ca aceasta patologie se leaga de alimentatia moderna: pâinea alba este de 5 ori mai saraca în magneziu decât pâinea integrala, sarea extrafina este de 30 ori mai saraca în magneziu decât sarea gema, iar apa de la robinet este de trei ori mai saraca în magneziu decât apa de izvor.

J. Seignalet este de parere (ca majoritatea autorilor de altfel) ca la frecventa mare a cancerelor contribuie si consumul exagerat de alimente afumate (prin produsii degajati: benzopiren, benzofluoruen, benzantracen).

Earl Mindell face observatia ca japonezii consuma 50-80 g soia pe zi, iar locuitorii americani consuma cca 5 grame soia pe zi pe cap de locuitor; autorul face legatura cu urmatoarele diferente în patologie: japonezii sunt cei mai longevivi; au cea mai scazuta rata de cancer de colon si de sân, cea mai scazuta rata a mortalitatii datorata problemelor cardiace si de 4 ori mai putin cancer de prostata.

Desigur ca exista si alti factori alimentari care contribuie la aceste diferente.

AL. Nicholson (B ca victima 38) demonstreaza statistic ca pentru o crestere de 5% a caloriilor prin aport de grasimi saturate, riscul de cancer de sâ creste cu 50 %.

Obezitatea este o consecinta a alimentatiei moderne, si la rândul ei un factor de risc major în boala cardiaca ischemica, statisticile arata ca numai în SUA exista în jur de 40 de milioane de obezi.

J.C. Basdekis prezinta o statistica a consumului de zahar în ultimul secol în tarile occidentale; el a crescut de la 8 kg /an/locuitor la 60 kg/an/louitor. Autorul considera zaharul raspunzator de urmatoarele afectiuni :
- carii dentare;
- diabet zaharat;
- cardiopatie ischemica.

Un fenomen invers s-a întâmplat cu cerealele domestice: în 1880 se consumau 600 grame/zi/persoana, iar în zilele noastre 144 g/zi/persoana.

Reducerea sau lipsa cerealelor domestice (integrale) a dus la o saracire periculoasa a meniului în fibre si la cresterea numarului de cazuri cu cancer de colon.

Lisa Turner bazata pe statisticile de la nivelul anului 1994 scrie ca 70% din decese în SUA, sunt prin boli cardiace si cancer si jumatate din bolile cardiace se datoreaza dietei gresite (MEALS=

În concluzie, se poate spune ca dupa schimbarea alimentatiei de tip ancestral într-o alimentatie de tip modern, au aparut maladii noi sau au crescut vertiginos frecventa altora.

Astazi patologia este dominata de urmatoarele suferinte :

- moarte cardiaca subita, cel mai adesea de cauza cardiovasculara (hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica);
- cancer;
- diabet si hiperinsulinemie;
- ateroscleroza;
- boli imune;
- dislipidemie.

Sursa: http://www.naturalia.ro/catalog/consecinte.php?pag=alimentatie

Recomanda

Posted: June 10th, 2010 under Europa, Femeia in business, Romania.
Comments: none

Un articol preluat de pe : http://www.bvbusinessconsulting.ro

Scurta introducere:

Intr-o lume a barbatilor, femeile conduc unele dintre cele mai importante companii si industrii de pe glob. Vezi care sunt cel mai bine platite femei aflate la carma “gigantilor” lumii.

Intregul articol aici: http://blog.bvbusinessconsulting.ro/news/femeia-mereu-deasupra-in-business.

Recomanda

Posted: May 18th, 2010 under Femeia in business.
Comments: none

Autor: Ana-Maria Smadeanu

Via: Capital editia tiparita

Consilierul prezidential Alexandra Gatej explica, în premiera, de ce a renuntat la un salariu de 18.000 de euro pentru unul modest la Cotroceni si cum percepe relatia sa cu Traian Basescu, dupa primele sase luni de colaborare.

«Credeam ca sunt o planeta noua pentru administratie, si administratia este o planeta noua pentru mine. Mi se parea foarte greu ca aceste doua lumi sa convearga», marturiseste, intr-un interviu acordat revistei Capital, fostul director general al Unilever South Central Europe, Alexandra Gatej, cea care, din iulie 2009, este consilier pe probleme de mediu de afaceri intern si international al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Alexandra Gatej spune ca la Cotroceni a gasit un brand bine construit. În opinia sa, un brand, fie ca este vorba despre un produs sau un om politic, trebuie sa aiba trei mari caracteristici: coerenta, relevanta si curaj. Acestea, spune ea, se pot aplica nu doar presedintelui Traian Basescu, ci, în general, sefilor oricarui stat. „Unui brand puternic ii trebuie foarte mult curaj. Cand crezi anumite lucruri, acestea trebuie spuse, indiferent daca contextul politic îti este favorabil sau nu“, explica Gatej. „Un al doilea lucru important este coerenta mesajului. Daca acest brand se exprima mereu coerent, nu se da drept ceea ce nu este, atunci este unul foarte puternic“, continua aceasta. Ultimul, dar nu cel mai putin important criteriu, si anume relevanta, consta în aceea ca „oamenii trebuie sa-si identifice nevoia în acel produs“, mai spune Alexandra Gatej.

Un altfel de antrenament

Spune ca primul lucru pe care l-a înteles din relatia pe care a experimentat-o pâna acum cu Traian Basescu este ca acesta nu se multumeste cu putin si ca nu-i plac deloc oamenii lenesi. „Eu înteleg, pentru ca vin din mediul de business, unde eficienta este începutul si sfârsitul“, spune aceasta, mentionând ca i se pare corecta sintagma „presedinte-jucator“, si nu cea de „presedinte-jucarie“.

Totusi, marturiseste ca decizia de a accepta postul de consilier al presedintelui nu a luat-o usor. „M-am gandit înainte de a veni aici la natura actului de consiliere, astfel ca aduc experienta unui practician în lumea administratiei. Eu înteleg mediul de afaceri si problematica lui si pot sa traduc problemele si solutiile care vin din mediul de business“, argumenteaza aceasta. Si totusi, de ce a acceptat, în cele din urma? „Am învatat ca în cariera este bine sa-ti dezvolti mereu muschi noi, cu alte cuvinte, capacitati, abilitati, competente noi. Eu muschiul executiei l-am exersat foarte mult, pâna la un nivel extrem de serios si recompensatoriu pentru rezultatele pe care le-am avut. Profesia de consilier presupune antrenarea altor muschi, pe care nici nu stiai ca ii ai: ai reflexiei, ai analizei si ai sintezei“, adauga aceasta. Admite deschis ca un alt lucru pe care l-a luat în calcul a fost venitul sau, întrucat la Unilever castiga 18.000 de euro pe luna, în vreme ce leafa de consilier nu depaseste 1.200 de euro. „Daca faci pasul catre administratia publica, trebuie sa ai o siguranta financiara. Cu alte cuvinte, sa-ti fi asigurat traiul, pentru ca functia de demnitar public este simbolica prin comparatie cu mediul privat“, spune aceasta. „Mai mult, ramai în aceasta functie atâta timp cât ai siguranta financiara. Nu poti sa lucrezi aici gandindu-te ca nu ai cu ce sa-ti platesti rata la casa“, adauga Alexandra Gatej.

Plasamente la bursa americana

Potrivit declaratiei sale de avere, consilierul prezidential are în proprietate mai multe imobile, terenuri si plasamente pe piata de capital. „Investitiile mele bursiere sunt tranzactionate de o casa de brokeraj si sunt realizate exclusiv pe pietele internationale, printre care bursa americana, cea germana, elvetiana etc.“, arata aceasta. „Am plasamente în pensii private, derivate, dar si în actiuni la diverse companii“, adauga consilierul, mentionând ca i-ar fi placut sa-si investeasca banii si în fonduri de investitii cu plasamente în materii prime.

„Am acest mandat pentru a întelege, pentru a vedea care sunt problemele si mai ales solutiile mediului de afaceri”, spune Gatej, subliniind ca primeste solicitari inclusiv de la fostii colegi. „Oamenii ma suna pentru o parere, un sfat, nu pentru «rezolva-mi si mie ceva». Ma preocupa problematica industriilor, ma întalnesc cu reprezentanti ai companiilor care vor sa investeasca în Romania“, explica ea. Recunoaste însa ca se gandeste la ideea de a se reîntoarce în mediul privat. „Eu sunt un om de business si, mai devreme sau mai tarziu, e clar ca ma întorc acolo. Ma voi întoarce însa cu o experienta care ma onoreaza“, mai spune ea. Pana una-alta, se vede înca multt vreme în postura de consilier la Cotroceni. „Nu m-am gandit niciodata cat o sa stau. Mi-ar placea sa vad rezolvate unele din temele de care m-am apucat si, pe masura ce se vor materializa, voi sti daca voi avea un parcurs îndelungat aici. E prematur sa ma gandesc la asta acum“, conchide Alexandra Gatej.

Nu vii sa lucrezi la presedintele tarii pentru un salariu. Eu am stiut acest lucru din prima zi.

Eu înteleg mediul de afaceri si problematica lui si pot sa traduc problemele si solutiile care vin din mediul de business.   

Imobiliare si actiuni de 500.000 euro

Detine mai multe terenuri, trei apartamente si doua case, cu o valoare totala de impozitare de peste 425.000 de euro. Valoarea bijuteriilor si a obiec­telor de arta detinute se ridica la 40.000 euro, în timp ce sumele din conturile sale depasesc 250.000 euro. Potrivit declaratiei de avere, valoarea plasamentelor bursiere este 424.000 de lei (circa 100.000 de euro).

Sursa: http://www.capital.ro/articol/alexandra-gatej-consilierul-jucator-la-bursa-131495.html

Recomanda

Posted: February 10th, 2010 under Femeia in business, Romania.
Comments: none

Autor: Mirona Hritcu

Via: Capital

Daca în anii ‘70 femeile nu reprezentau nici 30% din piata europeana a muncii, în 2008 ajunsesera la 43%, iar criza globala le-a împins catre pragul de 50%. România a intrat si ea în trend.

În SUA, zilele acestea, subiectul repercusiunilor crizei economice concureaza în paginile publicatiilor economice cu o tema mai putin analizata pâna acum: pentru prima data în istorie, femeile vor depasi, în primul trimestru al acestui an, numarul barbatilor pe piata muncii. Ce a determinat, în mare, schimbarea raportului de forte? În primul rând, prabusirea abrupta a sectoarelor  industriale si de constructii, unde femeile erau angajate în proportie infima. În acelasi timp, mult mai redusa a fost scaderea domeniului preponderent feminin al serviciilor, care cunoscuse în anii precedenti o crestere fabuloasa în toate statele bogate sau în curs de dezvoltare.

O alta explicatie este, potrivit Harvard Business Review, faptul ca, fortate de situatia financiara precara din ultimii doi ani, multe femei care decisesera sa renunte la slujba pentru a-si creste copiii au fost nevoite sa se întoarca pe piata muncii. „În statele dezvoltate, pâna la 78% din cei care si-au pierdut locul de munca de la începutul recesiunii si pâna acum sunt barbati. Astfel, deodata, sotiile care se hotarâsera sa ia o pauza îndelungata de la mersul la slujba au fost obligate sa  îsi caute un serviciu sau sa se reîntoarca la fostul loc de munca“, analizeaza situatia Joan Williams, director al Centrului pentru Calitatea Vietii din cadrul Universitatii din California.  Ca este doar o chestiune de timp pâna când aceasta situatie se va generaliza în întreaga Europa (pâna în momentul de fata doar Suedia si Danemarca au o piata a muncii preponderent feminina) sta dovada faptul ca femeile au ocupat nu mai putin de 75% din cele circa opt milioane de noi posturi create în Uniunea Europeana în ultimii noua ani. Iar în rândul oamenilor ramasi fara loc de munca în ultimii doi ani, trei din patru sunt barbati. În schimb, statele care au în continuare probleme în integrarea femeilor nu sunt, asa cum ne-am astepta, din America Latina si nici din zona est-europeana. Potrivit Eurostat, directoratul pe probleme de statistica din cadrul UE, în Italia si Japonia, rata ocuparii în rândul angajatilor barbati este cu 20% mai mare decât cea a femeilor.

Lipsite de forta, dar educate

În România, femeile reprezinta 45% din populatia ocupata. În schimb, în ceea ce priveste rata somajului, barbatii acopera aproape doua treimi din cei 700.000 de someri înregistrati pâna în luna septembrie a anului trecut. „Decalajul a fost provocat de caderea sectorului de constructii si mersul descendent al industriei grele, domenii ocupate majoritar de barbati“, explica Luana Popa, membru fondator al Coalitiei Asociatilor Femeilor de Afaceri din România (CAFA).

O perspectiva sociologica a problemei o da fostul decan al Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, Mihaela Miroiu:  „Traim tot mai putin într-o economie industriala de tip mecanicist si tot mai mult o economie automatizata, dar mai ales a cunoasterii si serviciilor. Aceasta determina o scadere a cererii de forta de munca fizic rezistenta. În plus, femeile ocupa masiv domenii care nu au cum sa dispara în evolutia societatii: educatia si sanatatea“. Mai mult, adauga ea, „exista o evidenta tendinta de feminizare a învatamântului superior. Fetele depasesc 60% din totalul studentilor,  fapt ce determina o pozitie favorabila în competitia pentru joburi superior calificate, cele cerute de economiile cunoasterii“.

Salarii sensibil mai mici

Si, spre deosebire de alte state, unde femeile au intrat cu adevarat pe piata muncii abia în urma cu jumatate de secol, „noi nu am avut cohorte ­întregi de femei casnice niciodata în istorie. Avem însa o traditie care creeaza femeilor complexe de inferioritate si barbatilor complexe de superioritate. Este psihic nesanatos, moral nedrept si economic ineficient“. E contrazisa de Cristina Grigorescu, directoarea Asociatiei Femeilor Întreprinzatoare din România: „La nivel managerial, din contactele mele cu alti membri ai comunitatii de afaceri, pot spune sincer ca nu exista nicio reticenta din partea barbatilor în ceea ce ne priveste.“ „Mai ales în situatia financiara actuala, nu cred ca vreun angajator se uita de ce sex este un angajat, ci doar la cât produce si la ce stie sa faca“, spune si Luana Popa.

Totusi, potrivit presedintelui Blocului National Sindical, Dumitru Costin, femeile din România sunt platite, în medie, cu 7,3% mai putin decât barbatii pentru acelasi numar de ore de munca. Aceasta desi, asa cum remarca reprezentantii Agentiei Nationale pentru Egalitatea de sanse între Femei si Barbati (ANSE), „nu s-au constatat, de catre inspectorii de munca, discriminari pe baza de sex la stabilirea salariilor în niciun domeniu de activitate economica, iar cauza o reprezinta faptul ca femeile lucreaza în ramuri ale economiei cu venituri mai mici“.

Mai ales în situattia financiara actuala, nu cred ca vreun angajator se uita de ce sex este un angajat, ci doar la cât produce si la ce stie sa faca.
Luana Popa, membru fondator, CAFA

Doar 3% din sefii celor mai mari 500 de companii din lume sunt femei. Aceasta în conditiile în care, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Catalyst, companiile conduse de femei au, în general, profituri cu, atentie, 35% mai mari decât restul.

Sursa integrala: http://www.capital.ro/articol/newsletter-link-1-utm-source-newsletter-saptamanal-utm-medium-email-131204.html

Recomanda

Posted: February 3rd, 2010 under Femeia in business, Romania.
Comments: none

‘Vom trai mai bine din momentul in care etica feminina, care pretuieste cooperarea mai curand decat competitia, va penetra viata publica’ – Sandra Pralong.

In viata publica, profesionala sau particulara, in general femeile au in vedere relatii de tip win- win iar barbatii inclina mai mult catre un statut gen ‘ Eu sunt cel mai bun. Eu am castigat si tu ai pierdut’. Doamna Sandra Pralong, consilier ONU,  scoate in evidenta acest lucru in recentul interviu acordat jurnalului de leadership din Romania ‘Cariere’.

In acelasi interviu ne sunt oferite cateva informatii foarte utile deopotriva noua femeilor dar si barbatilor. Natiunile Unite au dezvoltat un indicator al dezvoltarii umane. In topul tarilor cu dezvoltare umana se afla Islanda (ininte de criza economica), Norvegia, Canada, Australia, Olanda, Suedia etc. Romania se afla pe locul 62 din vreo 180 tari. Aceste tari au multe femei implicate in viata publica si in politica (Romania se afla pe locul 70, dupa Republica Moldova, in privinta femeilor implicate in viata politica).

Doamna Sandra Pralong pune in evidenta o corelatie foarte interesanta intre femeile din politica si bunastare. Iar acest lucru nu il face din perspectiva cauza-efect.

‘(…) prezenta unei anumite etici – cea feminina – si a unei anumite maniere de a rezolva problemele cetatii produce mai multa bunastare, masurata in ‘dezvoltare umana’.

Recomanda

Posted: May 20th, 2009 under Femeia in business.
Comments: none