Via: www.naturalia.ro
Alimentatia moderna, cu toate greselile ei, adica folosirea îngrasamintelor chimice, a insecticidelor si erbicidelor, aditivilor în produsele finite, a organismeleor modificate genetic, a zaharului, a alimentelor rafinate, abuzul de carne si grasimi, a metodelor nenaturale de conservare- a dus inevitabil la modificarea indicatorilor de sanatate, la schimbarea patologiei, în ultimul secol.
Majoritatea specialistilor nutritionisti sunt de acord ca schimbarile esentiale în alimentatia secolului XX sunt responsabile de frecventa unor boli specifice acestui secol.
Exemplificare :
Dupa British Medical Association (Bolnavul ca victima 24) expunerea la pesticide determina :
1. Carcinogenitate (predispozitie spre cancer);
2. Mutagenitate (agresiune asupra materialului genetic).
3. Teratogenitate (efecte nocive asupra fatului).
4. Alergie.
5. Diferite sindroame neuropsihice
Dupa Sleinuger 10-20 % din populatia SUA au reactii alergice la alimente iar alergia la laptele de vaca apare într-un procent de 0,3-7,5 %;
J. Seignal face remarca ca populatia care emigreaza risca sa faca bolile din noua regiune; populatia care se accidentalizeaza, de exemplu, face boli degenerative: arteroscleroza, cancer, boli de metabolice, boli auto-imune, osteoporoza.
Dr. Gene Spiller comunica statistici conform carora în tarile unde se consuma cantitati mari de grasimi, si cantitati mici de fibre, cereale si legume, frecventa cancerului de sân si colon este ridicata.
Mark Bricklin editor al Natural Healing and Nutirtion, 1990 (vezi editia) scrie ca abuzul de grasimi este în cresterea frecventei cancerului de sân, colon si prostata. Dupa parerea autorului circca 40 % din caloriile americanilor provin din grasimi.
Aveline Kushi si Wendy Esko coreleaza obiceiurile alimentare regionale cu harta cancerului.
Dupa o analiza a 44 tari autorii ajung la concluzia ca cea mai redusa incidenta a cancerului este în tarile unde se pastreaza dieta traditionala (porumb, orez, soia, grâu) cea mai ridicata incidenta a cancerului este în tarile europene, America, Australia- adica acolo unde se foloseste pe scara larga alimentatia moderna.
În urma cu 20 de ani, treisprezece cercetatori de la National Academy of Science ajung la concluzia ca 30-40 % din cazurile de cancer la barbat si 60 % din cazurile de cancer la femeie, sunt legate de abuzuri alimentare, în special, grasimi saturate.
Dr. F. de Waard analizeaza incidenta cancerului în Olanda în perioada celui de al doilea razboi mondial: numarul de cazuri au scazut cu 35 pâna la 60 % în diferite regiuni ale tarii; aceasta scadere coincide cu perioada unei diete sarace în grasimi animale si carne, si bogata în pâine integrala (fibre) si vegetale.
Un grupaj de 6 studii prospective si 24 studii epidemiologice demonstreaza (The Q) ca vegetarienii au rata mult mai mica a hipertensiunii arteriale. Un alt studiu a evidential nivelul lipidelor în sângele vegetarienilor comparativ cu alte loturi hranite cu alte variante: -vegetarienii au niveluri scazute ale colesterolului; -consumul de carne a dus la cresterea rapida a colesterolului; -consumul de peste a fost indiferent; -consumul de lactate si oua, a dus, de asemenea la o crestere a lipidelor. Un alt studiu comunicat de Gene Spiller (vezi este interesant si semnificativ prin faptul ca dovedeste legatura dintre nivelul mediu al colesterolului în sânge si patologia din tarile cu alimentatie traditionala si alimentatie moderna; ei gasesc urmatoarele valori medii populationale: China –157 mg%, Califronia-203 mg%, Scotia –238 mg%; Finlanda 238mg%.
Norman si Ruth Jervis sunt de parere ca occidentalii consuma cu 50% mai multe proteine decât are organismul nevoie si asta ar explica cel putin numarul mare de cazuri cu boli reumatismale dar si o parte din patologia hepatica si renala.
Lucrarile lui Mc Carrison citate de aceeasi autori sunt interesante prin faptul ca încearca sa identifice relatia între patologia moderna si renuntarea la alimentul integral. Autorul este de parere ca renuntarea la alimentul integral a crescut îngrijorator în Europa si America de Nord frecventa bolilor degenerative, non-infectioase (carii dentarem obezitate, reumatism, sindroame alergice, constipatie, cancer de colon, diverticuloza, cardiopatie ischemica, afectiuni neuropsihice, anomalii congenitale, diminuarea sau absenta lactatiei materne).
Denis Burkitt ) înca acum 30 de ani a demonstrat pe baza unor statistici largi ca frecventa cea mai mare a cancerului de colon este în tarile cu alimentatie rafinata si continut sarac de minerale.
În strânsa legatura cu aceste observatii, autorul demonstraza pe baza unor studii de fiziopatologie ca la populatiile primitive din Africa care consuma alimente integrale si minerale din abundenta, timpul dintre ingerarea alimentelor si evacuarea rezidurilor este de circa 35 ore, în timp ce la elevii unui internat englezesc care consuma exclusiv alimente rafinate, timpul acesta este de 89 ore (de doua ori si jumatate mai lung).
W. Schultz-Fiese face observatia ca femeile japoneze soi eschimose nu faceau în regiunile natale cancer de sân, în schimb de când au renuntat sa-si alapteze copii, au început sa faca aceasta forma de cancer si statisticile se apropie de tarile europene.
Dupa o statistica a lui Haldermann publicata de W. Schultz-Friese femeile obeze fac mai frecvent cancer uterin si diabet.
Toate statisticile demonstreaza ca în tarile zise civilizate consumul de alcool a crescut în ultimele decenii.
Astfel s-au putu face analize statistice si s-a demonstrat ca la alcoolici cancerul de esofag este de 25 ori mai frecvent decât la cei care nu consuma alcool (Friese).
În Tirolul de Nord exista o localitate unde se consuma în cantitati mari slanina afumata; aici cancerul gastric reprezinta 40% din totalul tumorilor diagnosticate.
În masura în care lipsa Magneziului este implicata în boala ischemica coronariana atunci trebuie sa remarcam ca aceasta patologie se leaga de alimentatia moderna: pâinea alba este de 5 ori mai saraca în magneziu decât pâinea integrala, sarea extrafina este de 30 ori mai saraca în magneziu decât sarea gema, iar apa de la robinet este de trei ori mai saraca în magneziu decât apa de izvor.
J. Seignalet este de parere (ca majoritatea autorilor de altfel) ca la frecventa mare a cancerelor contribuie si consumul exagerat de alimente afumate (prin produsii degajati: benzopiren, benzofluoruen, benzantracen).
Earl Mindell face observatia ca japonezii consuma 50-80 g soia pe zi, iar locuitorii americani consuma cca 5 grame soia pe zi pe cap de locuitor; autorul face legatura cu urmatoarele diferente în patologie: japonezii sunt cei mai longevivi; au cea mai scazuta rata de cancer de colon si de sân, cea mai scazuta rata a mortalitatii datorata problemelor cardiace si de 4 ori mai putin cancer de prostata.
Desigur ca exista si alti factori alimentari care contribuie la aceste diferente.
AL. Nicholson (B ca victima 38) demonstreaza statistic ca pentru o crestere de 5% a caloriilor prin aport de grasimi saturate, riscul de cancer de sâ creste cu 50 %.
Obezitatea este o consecinta a alimentatiei moderne, si la rândul ei un factor de risc major în boala cardiaca ischemica, statisticile arata ca numai în SUA exista în jur de 40 de milioane de obezi.
J.C. Basdekis prezinta o statistica a consumului de zahar în ultimul secol în tarile occidentale; el a crescut de la 8 kg /an/locuitor la 60 kg/an/louitor. Autorul considera zaharul raspunzator de urmatoarele afectiuni :
- carii dentare;
- diabet zaharat;
- cardiopatie ischemica.
Un fenomen invers s-a întâmplat cu cerealele domestice: în 1880 se consumau 600 grame/zi/persoana, iar în zilele noastre 144 g/zi/persoana.
Reducerea sau lipsa cerealelor domestice (integrale) a dus la o saracire periculoasa a meniului în fibre si la cresterea numarului de cazuri cu cancer de colon.
Lisa Turner bazata pe statisticile de la nivelul anului 1994 scrie ca 70% din decese în SUA, sunt prin boli cardiace si cancer si jumatate din bolile cardiace se datoreaza dietei gresite (MEALS=
În concluzie, se poate spune ca dupa schimbarea alimentatiei de tip ancestral într-o alimentatie de tip modern, au aparut maladii noi sau au crescut vertiginos frecventa altora.
Astazi patologia este dominata de urmatoarele suferinte :
- moarte cardiaca subita, cel mai adesea de cauza cardiovasculara (hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica);
- cancer;
- diabet si hiperinsulinemie;
- ateroscleroza;
- boli imune;
- dislipidemie.
Sursa: http://www.naturalia.ro/catalog/consecinte.php?pag=alimentatie
Posted: June 10th, 2010 under Europa, Femeia in business, Romania.
Comments: none
