by Nature
by Nature

Main menu:


Dana Bucur agribusiness expert

Articole recente

Categorii

Cuvinte cheie

Comentarii recente

Europa

Organic Romania - 22 - 23 noiembrie 2010, Sibiu

Organic Romania – Intilnire Internationala privind Produse Alimentare, Produse Nealimentare si Marfuri Ecologice in Sibiu, Romania
22-23 Noiembrie 2010

Organic Romania este o intilnire la nivel inalt pentru comercianti, fermieri si organizatii care activeaza in domeniul produselor alimentare, produselor nealimentare si marfuri ecologice. Axandu-se pe piata interna a Romaniei si dezvoltarea ei durabila, precum si pe pietele de import si export al produselor ecologice, la eveniment vor lua parte participantii din Romania si alte tari Europene.

Intilnirea a avut loc in frumosul oras Sibiu, care este situat in mijlocul Romaniei si care in 2007 a devenit Capitala Culturala Europeana. Evenimentul s-a desfasurat in doua limbi: Romana si Engleza.

Pentru mai multe detalii: http://ekoconnect.org/index.php?option=com_content&task=view&id=97&Itemid=110

Global AgInvesting Europa - Geneva, 9 - 10 Noiembrie 2010

Global AgInvesting Europe 2010 a avut loc in 9 - 10 noiembrie 2010, la hotelul Intercontinental din Geneva, Elvetia.

Aceasta conferinta are loc in fiecare an pe continentul american la New York, in mai iar de anul acesta aceeasi versiune a fost adusa pe batranul nostru continent. Acest eveniment are in vedere o viziune de ansamblu a agriculturii in lume cat si paleta de oportunitati de investitii oferite investitorilor cu beneficii si toleranta la riscuri diferite.

Conferinta Global AgInvesting Europe din Geneva a avut un succes rasunator, cu peste 200 companii si probabil mai mult de 300 participanti.

Eu am avut oportunitatea sa sustin o prezentare axata exclusiv pe potentialul agricol al Romaniei. Intrebarile primite din partea audientei s-au axat pe oportunitati, costuri de productie, riscuri si piete de desfacere locale si regionale. Intregul meu efort a fost incununat de o salba de aplauze la final de prezentare si de un feedback constructiv alaturi de o atitudine pro - lucruri care imi lipsesc atat de mult in propria tara.

Pentru mai multe detalii va invit sa accesati:http://events.soyatech.com/conferences/GAIEurope_agenda.htm

A fost vreodata Romania granarul Europei?

24 august 2010 - www.businessmagazin.ro

Caracterizarea Romaniei drept granar al Europei se trage, potrivit profesorului Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti, “de la o intamplare din 1938″.
In acel an, povesteste Alecu, s-a produs o criza mondiala a graului, ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, iar Romania a facut atunci cel mai mare export de grau din istoria sa de pana atunci: peste trei milioane de tone de grau. “Problema a fost insa ca a fost exploatat aproape tot graul, iar tara s-a confruntat cu o criza a painii”, spune Alecu. Nici macar acest efort nu poate fi suficient pentru a sta la baza mitului de “granar al Europei”, pentru ca in 1938 productia medie la hectar a fost de 700 kg de grau, iar vecinii bulgari au obtinut o cantitate dubla (1.440 kg). “Ei au fost insa mai rationali si nu si-au exportat toata painea”, spune profesorul.

Imaginea Romaniei ca granar al Europei isi are originile mai degraba in rolul pe care-l juca tara in comertul european dunarean cu cereale, potrivit lui Mihail Dumitru, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, care sustine ca din punct de vedere statistic Romania nu a fost niciodata nici printre cei mari mari producatori si nici printre cei mai mari exportatori de cereale din Europa.
Porturile dunarene din Romania aveau insa un rol important in comertul european in perioada interbelica, pretul granelor fiind stabilit la acea vreme la bursele dunarene ale cerealelor aflate pe teritoriul romanesc, astfel ca “mai degraba de aici se trage aceasta caracterizare”, adauga ministrul.

In perspectiva profesorului Ioan Nicolae Alecu, Romania nu va putea niciodata sa ajunga in pozitia de granar al Europei, pentru ca intre tara noastra si altele din Uniunea Europeana exista deja un mare decalaj de dezvoltare. Un exemplu in acest sens este chiar productivitatea: productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 kg, de peste trei ori mai putin decat in Olanda, spre exemplu. La nivel european insa, strategia de dezvoltare agricola este complet diferita de cea autohtona. Astfel, desi 60% dintre europeni traiesc in mediul rural, doar 5% dintre ei lucreaza in agricultura.

In Romania, cele doua procente tind sa se suprapuna, prea putini fiind locuitorii din mediul rural care au alta sursa de venit decat cea din exploatarea propriei ferme. “Cea mai mare problema actuala este lipsa parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole”, spune profesorul Alecu, facand referire la faptul ca Romania este singura tara din UE in care nu este folosit sistemul rentei viagere. Acest sistem a functionat, vreme de un singur an, dar remuneratiile oferite proprietarilor de teren - 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda si 50 de euro pentru cei care dadeau terenul in arenda - nu au fost suficient de stimulative.
“In acest moment nu numai ca Romania nu are nicio sansa sa devina granarul Europei, dar agricultura este sortita pieirii”, sustine Ioan Niculae, presedintele InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din Romania. El a adaugat ca in agricultura e nevoie de investitii masive si de o strategie, iar “toate guvernele din ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”.
In prezent, domeniul agricol din Romania este puternic fragmentat: 1,1 milioane de proprietari detin 9,65 milioane de hectare de teren arabil, in jur de 900.000 de fermieri detinand circa doua milioane de hectare si avand proprietati mici, majoritatea lucrate cu metode depasite, in mod ineficient. Pentru dezvoltarea din domeniul rural si al transporturilor, UE a pus la dispozitia Romaniei fonduri structurale de 31 de miliarde euro din 2007 pana in 2013, dar gradul de absorbtie
este foarte redus.

Via: http://www.businessmagazin.ro/cover-story/sapte-mituri-despre-romani-si-romania-6982148/?p=2

O companie din Arad ia 1 mil. euro pentru un siloz de cereale

15 iunie 2010

Compania R.D.F din Arad, distribuitor de seminte si îngrasaminte chimice pentru agricultura, va finaliza o investitie de aproximativ 2 mil. euro în constructia unui siloz de cereale cu o capacitate de 10.000 de tone, pentru care urmeaza sa primeasca fonduri europene de circa 1 mil. euro.

R.D.F a semnat în luna aprilie 2009 un contract de finantare cu A.P.D.R.P. (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) în vederea accesarii de fonduri europene în cadrul masurii “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”, scrie Ziarul Financiar.

“Valoarea contractului semnat de compania noastra cu A.P.D.R.P pentru investitia în curs de finalizare din localitatea Sofronea este de aproximativ doua milioane de euro, jumatate din aceasta suma fiind asigurata prin finantare europeana nerambursabila. Restul fondurilor provin din aportul propriu, astfel ca 40% din bani reprezinta finantarea companiei R.D.F, iar 60% prin accesarea unui credit bancar de investitii”, a spus Florin Deznan, director general si actionarul majoritar al companiei R.D.F. Arad.

Sursa: http://www.recolta.eu/o-companie-din-arad-ia-1-mil-euro-pentru-un-siloz-de-cereale/

Poluarea Pamantului

Via: www.naturalia.ro

Alimentatia moderna, cu toate greselile ei, adica folosirea îngrasamintelor chimice, a insecticidelor si erbicidelor, aditivilor în produsele finite, a organismeleor modificate genetic, a zaharului, a alimentelor rafinate, abuzul de carne si grasimi, a metodelor nenaturale de conservare- a dus inevitabil la modificarea indicatorilor de sanatate, la schimbarea patologiei, în ultimul secol.

Majoritatea specialistilor nutritionisti sunt de acord ca schimbarile esentiale în alimentatia secolului XX sunt responsabile de frecventa unor boli specifice acestui secol.
Exemplificare :
Dupa British Medical Association (Bolnavul ca victima 24) expunerea la pesticide determina :
1. Carcinogenitate (predispozitie spre cancer);
2. Mutagenitate (agresiune asupra materialului genetic).
3. Teratogenitate (efecte nocive asupra fatului).
4. Alergie.
5. Diferite sindroame neuropsihice

Dupa Sleinuger 10-20 % din populatia SUA au reactii alergice la alimente iar alergia la laptele de vaca apare într-un procent de 0,3-7,5 %;

J. Seignal face remarca ca populatia care emigreaza risca sa faca bolile din noua regiune; populatia care se accidentalizeaza, de exemplu, face boli degenerative: arteroscleroza, cancer, boli de metabolice, boli auto-imune, osteoporoza.

Dr. Gene Spiller comunica statistici conform carora în tarile unde se consuma cantitati mari de grasimi, si cantitati mici de fibre, cereale si legume, frecventa cancerului de sân si colon este ridicata.

Mark Bricklin editor al Natural Healing and Nutirtion, 1990 (vezi editia) scrie ca abuzul de grasimi este în cresterea frecventei cancerului de sân, colon si prostata. Dupa parerea autorului circca 40 % din caloriile americanilor provin din grasimi.

Aveline Kushi si Wendy Esko coreleaza obiceiurile alimentare regionale cu harta cancerului.

Dupa o analiza a 44 tari autorii ajung la concluzia ca cea mai redusa incidenta a cancerului este în tarile unde se pastreaza dieta traditionala (porumb, orez, soia, grâu) cea mai ridicata incidenta a cancerului este în tarile europene, America, Australia- adica acolo unde se foloseste pe scara larga alimentatia moderna.

În urma cu 20 de ani, treisprezece cercetatori de la National Academy of Science ajung la concluzia ca 30-40 % din cazurile de cancer la barbat si 60 % din cazurile de cancer la femeie, sunt legate de abuzuri alimentare, în special, grasimi saturate.

Dr. F. de Waard analizeaza incidenta cancerului în Olanda în perioada celui de al doilea razboi mondial: numarul de cazuri au scazut cu 35 pâna la 60 % în diferite regiuni ale tarii; aceasta scadere coincide cu perioada unei diete sarace în grasimi animale si carne, si bogata în pâine integrala (fibre) si vegetale.

Un grupaj de 6 studii prospective si 24 studii epidemiologice demonstreaza (The Q) ca vegetarienii au rata mult mai mica a hipertensiunii arteriale. Un alt studiu a evidential nivelul lipidelor în sângele vegetarienilor comparativ cu alte loturi hranite cu alte variante: -vegetarienii au niveluri scazute ale colesterolului; -consumul de carne a dus la cresterea rapida a colesterolului; -consumul de peste a fost indiferent; -consumul de lactate si oua, a dus, de asemenea la o crestere a lipidelor. Un alt studiu comunicat de Gene Spiller (vezi este interesant si semnificativ prin faptul ca dovedeste legatura dintre nivelul mediu al colesterolului în sânge si patologia din tarile cu alimentatie traditionala si alimentatie moderna; ei gasesc urmatoarele valori medii populationale: China –157 mg%, Califronia-203 mg%, Scotia –238 mg%; Finlanda 238mg%.
Norman si Ruth Jervis sunt de parere ca occidentalii consuma cu 50% mai multe proteine decât are organismul nevoie si asta ar explica cel putin numarul mare de cazuri cu boli reumatismale dar si o parte din patologia hepatica si renala.

Lucrarile lui Mc Carrison citate de aceeasi autori sunt interesante prin faptul ca încearca sa identifice relatia între patologia moderna si renuntarea la alimentul integral. Autorul este de parere ca renuntarea la alimentul integral a crescut îngrijorator în Europa si America de Nord frecventa bolilor degenerative, non-infectioase (carii dentarem obezitate, reumatism, sindroame alergice, constipatie, cancer de colon, diverticuloza, cardiopatie ischemica, afectiuni neuropsihice, anomalii congenitale, diminuarea sau absenta lactatiei materne).

Denis Burkitt ) înca acum 30 de ani a demonstrat pe baza unor statistici largi ca frecventa cea mai mare a cancerului de colon este în tarile cu alimentatie rafinata si continut sarac de minerale.

În strânsa legatura cu aceste observatii, autorul demonstraza pe baza unor studii de fiziopatologie ca la populatiile primitive din Africa care consuma alimente integrale si minerale din abundenta, timpul dintre ingerarea alimentelor si evacuarea rezidurilor este de circa 35 ore, în timp ce la elevii unui internat englezesc care consuma exclusiv alimente rafinate, timpul acesta este de 89 ore (de doua ori si jumatate mai lung).

W. Schultz-Fiese face observatia ca femeile japoneze soi eschimose nu faceau în regiunile natale cancer de sân, în schimb de când au renuntat sa-si alapteze copii, au început sa faca aceasta forma de cancer si statisticile se apropie de tarile europene.

Dupa o statistica a lui Haldermann publicata de W. Schultz-Friese femeile obeze fac mai frecvent cancer uterin si diabet.

Toate statisticile demonstreaza ca în tarile zise civilizate consumul de alcool a crescut în ultimele decenii.

Astfel s-au putu face analize statistice si s-a demonstrat ca la alcoolici cancerul de esofag este de 25 ori mai frecvent decât la cei care nu consuma alcool (Friese).

În Tirolul de Nord exista o localitate unde se consuma în cantitati mari slanina afumata; aici cancerul gastric reprezinta 40% din totalul tumorilor diagnosticate.

În masura în care lipsa Magneziului este implicata în boala ischemica coronariana atunci trebuie sa remarcam ca aceasta patologie se leaga de alimentatia moderna: pâinea alba este de 5 ori mai saraca în magneziu decât pâinea integrala, sarea extrafina este de 30 ori mai saraca în magneziu decât sarea gema, iar apa de la robinet este de trei ori mai saraca în magneziu decât apa de izvor.

J. Seignalet este de parere (ca majoritatea autorilor de altfel) ca la frecventa mare a cancerelor contribuie si consumul exagerat de alimente afumate (prin produsii degajati: benzopiren, benzofluoruen, benzantracen).

Earl Mindell face observatia ca japonezii consuma 50-80 g soia pe zi, iar locuitorii americani consuma cca 5 grame soia pe zi pe cap de locuitor; autorul face legatura cu urmatoarele diferente în patologie: japonezii sunt cei mai longevivi; au cea mai scazuta rata de cancer de colon si de sân, cea mai scazuta rata a mortalitatii datorata problemelor cardiace si de 4 ori mai putin cancer de prostata.

Desigur ca exista si alti factori alimentari care contribuie la aceste diferente.

AL. Nicholson (B ca victima 38) demonstreaza statistic ca pentru o crestere de 5% a caloriilor prin aport de grasimi saturate, riscul de cancer de sâ creste cu 50 %.

Obezitatea este o consecinta a alimentatiei moderne, si la rândul ei un factor de risc major în boala cardiaca ischemica, statisticile arata ca numai în SUA exista în jur de 40 de milioane de obezi.

J.C. Basdekis prezinta o statistica a consumului de zahar în ultimul secol în tarile occidentale; el a crescut de la 8 kg /an/locuitor la 60 kg/an/louitor. Autorul considera zaharul raspunzator de urmatoarele afectiuni :
- carii dentare;
- diabet zaharat;
- cardiopatie ischemica.

Un fenomen invers s-a întâmplat cu cerealele domestice: în 1880 se consumau 600 grame/zi/persoana, iar în zilele noastre 144 g/zi/persoana.

Reducerea sau lipsa cerealelor domestice (integrale) a dus la o saracire periculoasa a meniului în fibre si la cresterea numarului de cazuri cu cancer de colon.

Lisa Turner bazata pe statisticile de la nivelul anului 1994 scrie ca 70% din decese în SUA, sunt prin boli cardiace si cancer si jumatate din bolile cardiace se datoreaza dietei gresite (MEALS=

În concluzie, se poate spune ca dupa schimbarea alimentatiei de tip ancestral într-o alimentatie de tip modern, au aparut maladii noi sau au crescut vertiginos frecventa altora.

Astazi patologia este dominata de urmatoarele suferinte :

- moarte cardiaca subita, cel mai adesea de cauza cardiovasculara (hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica);
- cancer;
- diabet si hiperinsulinemie;
- ateroscleroza;
- boli imune;
- dislipidemie.

Sursa: http://www.naturalia.ro/catalog/consecinte.php?pag=alimentatie

Copyright © 2009-2011 Dana Bucur