by Nature
by Nature

Main menu:


Dana Bucur agribusiness expert

Articole recente

Categorii

Cuvinte cheie

Comentarii recente

Europa

In Romania a inceput recoltatul granelor!

Incepand cu data de 20-22 iunie 2011 Romania este in actiune, a inceput recoltatul granelor!

Recoltatul e in toi in Romania!

Recoltatul e in toi in Romania!

In actiune@RO!

In actiune@RO!

Mecanica - o prietena de nadejde pt mine

Mecanica - o prietena de nadejde pt mine

Alaturi de echipa Cocora

Alaturi de echipa Cocora

Echipa Cocora

Echipa Cocora

Dana Bucur printre spice de grau Cocora, IL, RO

Mi-e atat de draga tarana noastra.

Iata cate se pot face in agricultura Romaniei!

Hai si tu in constelatia agribusiness!

Belsug si bogatie din agricultura Romaniei!

Romania - un excelent potential agricol!

In contextul unor crize economice si politice internationale, resursele naturale sunt la mare cautare in momentul de fata. Cei care tin cont de prezent si viitor cat si de anvergura durabila (sustenabila) a investitiilor lor vor avea de castigat, dincolo de tinta financiara.

Investiti in Romania, cautati sa va aliati oamenilor care va impartasesc sistemul de valori, principiile de viata si interesele profesionale! Astfel cu totii ne vom bucura de roadele muncii noastre, in propria noastra tara.

Haideti sa facem diferenta! Haideti cu mine!

Cu cele mai bune ganduri,

Dana Bucur ®

Iulie 2011

Bucuresti, Romania

Piata graului din Romania - MADR

Sursa: http://www.madr.ro/pages/view_presa.php?id=3961

COMUNICAT DE PRESA

Referitor la afirmatiile formulate de presedintele AGROSTAR, domnul Nicolae Stefan, în cadrul conferintei de presa de joi,10 februarie 2010

Faptul ca piata grâului din România functioneaza dupa aceleasi reguli ale pietei unice europene, cu evolutii exceptionale ale pretului care se încadreaza în marja preturilor practicate la nivel comunitar, reprezinta o evidenta, care nu poate fi imputata ministrului agriculturii, asa cum afirma din nestiinta presedintele AGROSTAR.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu poate aplica o politica comerciala diferita, alta decât cea prevazuta prin regulamentele comunitare. Cu toate acestea, România a facut demersuri pe lânga Comisia Europeana, care însa a respins orice posibilitate care ar contraveni legislatiei europene.

Faptul ca, raspunzând unor întrebari, ministrul Valeriu Tabara a confirmat un adevar foarte bine cunoscut de toti operatorii si fermierii, si anume ca piata grâului este libera, în nici un caz nu a influentat comportamentul comerciantilor.

Dupa cum este bine cunoscut, în ultima perioada pe piata grâului s-au manifestat urmatoarele categorii de fenomene:

* o cerere crescuta din partea comerciantilor, care au achizitionat cantitati semnificative de pe piata si le directioneaza spre zonele portuare în vederea exportului

* preturi de vânzare în crestere, pe toate pietele mondiale, inclusiv pe cele europene

* un potential factor speculativ pe piata, care a generat disfunctionalitati în asigurarea cu materie prima în sectorul de procesare.

Necesitatea de transparenta în comertul cu cereale a fost subliniata si la summit-ul ministrilor agriculturii de la Berlin.

Aceste aspecte nu pot evita o constatare, si anume aceea ca, desi operatorii din sectorul de morarit panificatie au fost informati de evolutiile si prognozele pietii grâului, nu au initiat nici o masura de a investi financiar si a crea stocuri proprii de materie prima achizitionata la preturi rezonabile, ci doar au avertizat în permanenta doar asupra scumpirii pâinii si au cerut insistent interventia statului în acest sector.

Trebuie precizat ca, în conditiile unei piete unice europene, interventia administrativa a statului nu este permisa, iar instrumentele de reglementare nu permit aplicarea masurilor protectioniste în piata, asa cum a practicat Rusia, care nu este membru al Uniunii Europene.

Singurul instrument comunitar de reglare a pietei si anume mecanismul de interventie, care s-a declansat pentru grâu la 1 noiembrie 2010, nu a fost atractiv (nici un producator nu a depus solicitari la APIA, sa vânda grâu la pretul de interventie de 101,31 euro/tona) deoarece preturile de pe piata au fost superioare pretului de interventie, influentând astfel deciziile producatorilor de grâu.

În ceea ce priveste balanta comerciala a României la produsul grâu, se confirma trendul favorabil al exportului, spre exemplificare, în lunile oct. – nov.2010 s-au exportat 550 mii tone si s-au importat 110 mii tone (comert intracomunitar si tari terte).

Referitor la stocul de grâu din România, daca analizam numai cantitatile din spatiile autorizate de depozitare, nu si din gospodariile populatiei, acestea se situau la finele lunii ianuarie 2011 la nivelul de circa 720 mii tone, care pot asigura necesarul de consum urban pâna la noua recolta.

Cu privire la afirmatia presedintelui AGROSTAR privind scoaterea de grâu de la rezerva de stat, trebuie precizat ca aceasta actiune se poate face numai pe baza unui program de reîmprospatare a stocurilor, pe principii de transparenta si nediscriminatorii pentru operatorii din piata sau în situatii exceptionale. Eventuala directionare a acestor stocuri catre sectorul de morarit panificatie si mai grav, catre anumiti operatori economici, constituie o optiune care nu poate fi luata în considerare.

Subiectul eliminarii taxelor vamale la importul de grâu din tari terte nu a fost discutat la nivelul Comitetelor de specialitate ale Comisiei Europene, deoarece datele privind stocurile de grâu la nivel comunitar si perspectiva noii recolte nu indica faptul ca piata comunitara ar necesita o astfel de masura. România ia în calcul si propunerea de analiza în acest sens, urmând ca Statele Membre si CE sa ia decizia în functie de rezultatele evaluarii.

Legat de cresterea preturilor în zootehnie, pe fondul scumpirii cerealelor, ministrul agriculturii Valeriu Tabara a sustinut în cadrul Consiliului Ministrilor UE din 24 ianuarie a.c. activarea masurii comunitare privind stocarea privata a carnii de porc, solicitând aplicarea acesteia si în România. În acest sens, ministerul, APIA si producatorii au avut întâlniri pentru demararea actiunilor necesare. Masura comunitara a fost discutata urmare analizei privind scaderea preturilor la carnea de porc. Stocarea privata ar acoperi un maxim de 150 zile, pentru carnea proaspata sacrificata, în situatia depunerii unei garantii de 20% din cuantumul ajutorului care variaza între 343 euro/tona pâna la 499 euro/tona, functie de categoria de produs si perioada de depozitare.

De asemenea, prin implementarea Programului comunitar pentru persoane defavorizate - PEAD - în 2011, APIA a demarat licitatia prin care achizitioneaza produse alimentare (faina, malai, paste fainoase) în contrapartida cu cca. 330.000 tone orz comunitar aflate în depozitele de interventie din Ungaria, Cehia si România (60.000 tone). Cei interesati pot participa la licitatie si ulterior adjudecarii, pot utiliza orzul în zootehnie, beneficiind de un pret care s-ar situa la pretul mediu al pietei.

Data publicarii: 11-02-2011

Comisia Europeana recomanda României sa permita cetatenilor din UE achizitia de terenuri agricole

Via: www.recolta.eu

Comisia Europeana recomanda României si Bulgariei sa permita cetatenilor din UE care nu sunt stabiliti în cele doua tari sa cumpere terenuri agricole, înainte sa expire perioada de tranzitie prevazuta în Tratatul de aderare, respectiv 2014, dar nu considera ca termenele de tranzitie trebuie reduse, informeaza Mediafax.

Tratatul stabileste o perioada de tranzite de sapte ani de la aderare (pâna în 2014), care permite acestor state membre sa mentina restrictiile existente în privinta achizitiei de terenuri agricole si forestiere de catre persoane fizice si juridice din alte tari din Uniunea Europeana/Spatiul Economic European.

Masurile tranzitorii sunt reexaminate de catre CE, potrivit tratatului, în cel de-al treilea an de la data aderarii.

Comisia a reexaminat restrictiile temporare si efectele acestora, pentru a stabili daca exista posibilitatea scurtirii sau încetarii perioadei de tranzitie înainte de data stabilita în Tratatul de aderare, prin intermediul unui studiu comandat în 2009.

CE considera ca în România si Bulgaria nu este necesara o reducere a termenelor limita pentru aplicarea masurilor restrictive tranzitorii privind achizitionarea de terenuri agricole, prevazute în Tratatul de aderare din 2005.

Comisia subliniaza ca este important ca cele doua state membre sa valorifice perioada de tranzitie ramasa pentru a stimula dezvoltarea sectorului agricol.

Promovarea competitivitatii în sectorul de profil poate fi stimulata înaintea expirarii perioadei de tranzitie prin intermediul unor masuri moderate de deschidere a pietei agricole catre investitiile straine.

Astfel, CE recomanda permiterea achizitiei libere a unei anumite suprafete din terenul agricol al tarii catre cetatenii straini din UE care nu sunt stabiliti în România si Bulgaria.

O alta masura ar fi permiterea achizitiei libere, de catre cetateni straini din UE care nu sunt stabiliti în cele doua tari, a unor terenuri agricole, pâna la o anumita suprafata maxima per tranzactie, eventual împreuna cu o cerinta de a realiza anumite investitii în inovare tehnologica.

O a treia masura ar fi permiterea achizitiei libere, de catre cetatenii straini din UE care nu sunt stabiliti în România si Bulgaria, dar care închiriaza proprietati agricole în aceste tari, a constructiilor agricole si a terenurilor pe care acestea sunt construite.

Potrivit concluziilor studiului si raportului, în România si Bulgaria nu exista o interdictie totala privind achizitia de terenuri agricole.

În pofida restrictiilor temporare, a fost integrata o prezenta considerabila a capitalului strain, fara ca sectorul agricol sa suporte un loc vizibil, prin înfiintarea unor companii noi sau a participarii la companii locale, a stabilirii cetatenilor UE ca fermieri care desfasoara activitati independente.

Activittaile investitorilor straini ar putea avea un impact pozitiv asupra reformei agricole din Bulgaria si România, prin introducerea unor tehnologii noi, asigurarea capitalului necesar productiei, rationalizarea exploatarii terenurilor agricole si cresterea valorii acestora.

Comisia a remarcat ca pe piata agricola a României si Bulgariei exista deja o prezenta straina semnificativa, reprezentata de persoanele juridice stabilite în aceste tari, care functioneaza cu capital strain, de strainii care închiriaza terenuri agricole fara restrictii si de fermierii din UE care desfasoara activitati independente si au statut de rezidenti.

Achizitia de terenuri de catre acesti investitori din UE nu a provocat niciun loc vizibil în sectorul agricol, se arata în raport, care adauga ca activitatile vor economice ar putea fi chiar o contributie la remedierea deficientelor sistemice legate de problemele institutionale persistente, care împiedica exploatarea cu mai mare eficienta a terenurilor si, prin urmare, productivitatea agricola.

De asemenea, dupa expirarea perioadei de tranzitie, ar fi putin probabil sa mai apara locuri ca urmare a unei preluari masive de terenuri, deoarece viitorii investitori vor fi probahbil cei care, în principiu, sunt interesati de piata agricola din România si Bulgaria, dar nu în masura în care ar fi fost nevoiti sa se stabileasca deja în aceste tari în cursul perioadei de tranzitie.

Potrivit CE, decalajul fata de alte state membre ale UE în ceea ce priveste veniturile si preturile de vânzare ale terenurilor din România si Bulgaria se diminueaza în timp, însa este înca semnificativ si departe de convergenta completa. Totusi, re*ducerea acestui decalaj nu a fost preconizata sau considerata o conditie necesara pentru abrogarea derogarilor.

Comisia a mai constatat ca indicatorii socio-economici ai productiei agricole s-au îmbunatit si se asteapta ca aeasta tendinta pozitiva sa continue. Exista însa o diferenta importanta între cele doua state si restul tarilor membre ale UE în privinta productivitatii si a ponderii agriculturii în totalul ocuparii fortei de munca.

Potrivit raportului, aderarea la UE a influentat deja pozitiv dezvoltarea acestui sector. Stimularea investitiilor straine în economie si dezoltarea sectorului financiar, prin aderarea la UE, au avut ca efect un acces îmbunatatit al agricultorilor la sistemul de credite si asigurari, ceea ce a condus la cresterea productivitatii agricole, a cererii de terenuri si a valorii acestora.

În plus, subventionarea fermelor, în cadrul Politicii agricole comune (PAC), desi redusa ca nivel comparativ cu subventiile acordate fermelor în alte state membre ale UE, reprezinta o parte importanta a veniturilor fermierilor din cele doua tari

În Bulgaria si România, reglementarea achizitionarii de terenuri agricole de catre strainii din UE este similara.

Astfel, cetatenii din UE care vor sa se stabileasca în calitate de fermieri ce desfasoara activitati independente si sa achizitioneze terenuri agricole în România si Bulgaria nu sunt supusi niciunei restrictii sau proceduri diferite de cele aplicate locuitorilor celor doua tari.

Persoanele juridice stabilite în România si Bulgaria pot, de asemenea, achizitiona liber terenuri agricole în oricare din aceste state, indiferent de nivelul participarii straine la capitalul acestora.

Comisia înainteaza acest raport Consiliului European, în conformitate cu Protocolul privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria si a României în Uniunea Europeana.

Sursa: http://www.recolta.eu/comisia-europeana-recomanda-romaniei-sa-permita-cetatenilor-din-ue-achizitia-de-terenuri-agricole/

200 tari in 200 ani

Via: http://businessday.ro

120.000 de numere au fost compilate pentru a arata evolutia a 200 de tari pe parcursul a 200 ani: 1810-2009. Romania este si ea printre statele luate in calcul, datele complete le puteti gasi aici.

A se observa diferenta dintre cele mai bogate si cele mai sarace regiuni din China. Prin comparatie, diferenta dintre Bucuresti si Botosani spre exemplu pare extrem de mica.

Sursa: http://businessday.ro/12/2010/200-de-ani-de-evolutie-intr-un-film-de-5-minute/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+Khrisro+%28khris.ro%29

Este Romania doar o tara de consumatori?

Via http://businessday.ro

Se emit tot mai des pareri conform carora Romania nu este decat o tara de consumatori, o piata de desfacere pentru marile concerne de afara. Se spune ca nu avem industrie, ca tot ce producem sunt bunuri si servicii scumpe si proaste, ca Dacia nu este masina, ca Nokia produce la Cluj cele mai ieftine si simple telefoane pe care le are in oferta, ca producatorii de componente auto nu fac decat sa asambleze aici diverse piese fara sa genereze o valoare adaugata prea mare, ca nu consumam decat produse alimentare din import, iar lista ar putea continua.

Chiar asa stau lucrurile?

Daca pornim de la ideea ca industria romaneasca produce si exporta produse ieftine si la o calitate doar acceptabila, nu de varf, iar acest lucru este demn de blamat, atunci ar trebui sa ne uitam la situatia Chinei, tara care exporta “chinezarii” in valoare de peste 1.200 de miliarde de dolari anual, “chinezarii” din cauza carora, cu mici exceptii, tarile occidentale se confrunta acum cu deficite semnificative ale balantei comerciale.

La inceputul anilor 2000 ne plangeam ca romanii au devenit “croitorii Europei”, textilele avand o pondere de peste 25% in total exporturi, in timp ce masinile si echipamentele de transport aveau o pondere de doar 21%.

Care este situatia acum? Ponderea textilelor a scazut la 12%, iar cea masinilor si echipamentelor de transport a crescut la 42,2% (…)

Pt a citi intregul articol va rog accesati: http://businessday.ro/11/2010/este-romania-doar-o-tara-de-consumatori/

Copyright © 2009-2011 Dana Bucur